Arhivă pentru Ianuarie 2009

31
Ian
09

Boc spune că sporurile pentru munca de noapte şi vechime se menţin

Tăierea sporurilor în 2009, prevăzută pentru reducerea cheltuielilor bugetare, nu va afecta categoriile prevăzute în Codul Muncii, respectiv sporurile de vechime şi muncă de noapte, dar munca suplimentară va fi răsplătită prin ore libere, nu în bani”, a spus premierul astăzi premierul Emil Boc.

Boc a precizat că, în prezent, autorităţile fac evaluările pentru reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, iar reducerile vor deveni efective din „martie – aprilie 2009”.

„Dacă în loc de 8 ore, un angajat munceşte 10 ore, are două ore pe care şeful instituţiei i le va acorda în termen de 30 zile. În acest an, vom folosi aceste compensaţii cu ore libere, nu prin plata directă”, a adăugat Boc.

În privinţa sporurilor pentru personalul care lucrează cu fonduri europene, premierul a precizat că acestea se vor acorda în continuare, în limita a 75% din salariu, dar strict „personalului cu legătură directă în atragerea fondurilor europene şi numai pe bază de performanţă”.

Boc a mai anunţat că există şapte programe europene de unde România poate atrage bani şi că 25 februarie este termenul final pentru auditarea programelor sectoriale stabilit pentru toţi miniştrii guvernului.

Premierul a anunţat că proiectul de buget din acest an se constituie în jurul a trei priorităţi majore: investiţia în infrastructura publică, absorbţia fondurilor comunitare, protejarea categoriilor defavorizate.

Guvernul va realiza o reducere a cheltuielilor de personal, ceea ce va însemna reducerea sau eliminarea unor sporuri. Persoanele care muncesc în plus nu vor fi plătite, ci vor beneficia de zile libere. Stimulentele băneşti avute de funcţionarii publici nu vor mai fi atât de generoase ca în anii trecuţi, deoarece aceste sume împovărează bugetul statului„, a mai precizat Emil Boc.

Sursa: Realitatea

Anunțuri
30
Ian
09

Ochiul şi timpanul, manual de utilizare

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia

*jurnalul

29
Ian
09

INTERNET/Noutăţile browserelor

Cele mai utilizate browser-e, Internet Explorer si Firefox, se pregătesc să scoată pe piaţă noi versiuni. După obişnuitele şi lungile perioade de testare. La sfârşitul anului trecut, IE a fost folosit de 68,15% dintre internauţii monitorizaţi de compania Net Applications, iar Firefox a ajuns la 21,34%.

Firefox a ajuns la versiunea 3.1, aceasta fiind aflată încă în stadiul beta. Printre îmbunătăţirile pe care la aduce această versiune se numără un modul de navigare privată, prin care nu sunt păstrate în calculator nici un fel de urme legate de istoricul navigării utilizatorului, şi o serie de optimizări în ceea ce priveşte suportul pentru tehnologiile web care tratează conţinutul audio şi video. Chiar dacă marea majoritate a utilizatorilor Firefox (peste 82%) folosesc ultima versiune stabilă a acestui browser, 3.0, este important de ştiut pentru cei rămaşi la versiunea 2.0 că browserul nu mai poate folosi un serviciu antiphishing, începând cu 20 ianuarie. Este o consecinţă a deciziei Google, furnizorul acestui serviciu, de a servi această versiune „îmbătrânită” a Firefox cu protocolul de detectare a site-urilor de phishing. Statutul de aplicaţie open-source a browser-ului Firefox îi aduce un avantaj considerabil în sensul în care permite dezvoltarea continuă şi integrarea aşa-numitelor add-ons, extensii ale browserului adaptate în funcţie de necesităţile utilizatorului.

IE8
Şi Internet Explorer-ul are noua sa versiune în stadiul beta din care nu lipseşte modulul de navigare privată, InPrivate Browsing. În acest caz se permite, spre deosebire de Firefox, independentţa modului de navigare în mai multe sesiuni distincte, o opţiune valabilă şi în cazul modulului similar oferit de Chrome. Microsoft a lansat prima versiune a acestui produs, Release Candidate 1, ceea ce înseamnă ca este complet şi stabil. IE 8 prezintă caracteristica numită Web Slices, pe care utilizatorul o poate utiliza pentru a fi informat automat de update-urile făcute pe diverse pagini web de interes, fără să mai fie nevoit să le acceseze periodic în acest sens. Pe partea de securitate, IE8 prezintă SmartScreen Filter, un filtru care îi avertizează pe utilizatori dacă sunt pe cale să viziteze un site compromis sau să descarce un program riscant. Pe de altă parte, Microsoft se confruntă cu un avertisment din partea Comisiei Europene în ceea ce priveste distribuirea browser-ului în sistemul de operare Windows. Abuz de poziţie dominantă, „daune” aduse competeţiei între browsere, acuzaţii căroar Microsoft trebuie să le răspundă la sfârşitul lunii februarie.

*jurnalul

29
Ian
09

Şomerii crizei – Petrom dă afară 3.000 de oameni

Criza economică va lăsa fără loc de muncă, până în luna martie, aproape 58.000 de români. Numai de la compania Petrom, membră a grupului austriac OMV, vor fi disponibilizaţi începând din 1 februarie 3.000 de angajaţi.

petromSituaţie dramatică pe piaţa muncii. 641 de firme din toată ţara au anunţat că până la finalul lunii martie vor disponibiliza 57.760 de salariaţi, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Cele mai multe firme provin din Braşov, Galaţi, Cluj, Satu Mare, Argeş. Cei mai mulţi şomeri vor fi în Bucureşti 7.374 de persoane, urmat de Cluj şi Galaţi. Cele mai afectate domenii sunt construcţiile, confecţiile, agricultura, industria uşoară, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, precum şi prelucrarea aluminiului.

CAZUL PETROM
Consumul redus de gaze naturale de la sfârşitul anului trecut şi fluctuaţiile preţului ţiţeiului au determinat Petrom să dea afară 3.000 de salariaţi la nivelul întregii ţări, începând din 1 februarie. „Compania Petrom a anunţat că va disponibiliza trei mii de angajaţi la nivelul întregii ţări, începând cu 1 februarie, însă nu se precizează care sunt judeţele”, a spus Dragoş Pârvan, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Prahova. „Măsura a fost luată deoarece consumul de gaze naturale în România a scăzut cu 21% în ultimul trimestru din 2008 faţă de perioada similară a anului anterior. Scăderea a fost generată în principal de sistarea parţială a activităţii marilor combinate chimice”, potrivit OMV. „Vor fi disponibilizaţi 2.700 de angajaţi ai companiei Petrom, care reprezintă aproximativ 8% din totalul angajaţilor. Aceştia vor primi plăţi compensatorii în funcţie de vechime. Noi, ca sindicat, am fost de acord cu această disponibilizare, cu condiţia să fie păstrate celelalte locuri de muncă. În continuare sunt posibile disponibilizări, în funcţie de cât de jos ajunge preţul ţiţeiului”, a explicat Liviu Luca, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente (FSLI) din Petrom. Potrivit condiţiilor din contractul de privatizare, din 2004, societatea Petrom urma să realizeze un program de restructurări. Astfel, Petrom va avea la finele anului 2009 un număr de 22.630 de angajaţi faţă de 50.010 de angajaţi, cât avea în 2004, în momentul privatizării. Prezenta măsură este posibil să fie o „eventuală restructurare adiţională” programelor de restructurare.

În Capitală, 48 de societăţi au anunţat că vor disponibiliza 11.300 de locuri de muncă din care doar 2.300 sunt ocupate de bucureşteni, restul lucrătorilor urmând să se întoarcă în localitatea de reşedinţă pentru a putea primi indemnizaţia de şomaj. Dintre societăţile din Capitală amintim Total Confort, cu circa 355 de şomeri, Policolor şi Turbomecanica, cu câte 200 de şomeri, Lujerului cu 160 de şomeri, Romexpo şi Romstal cu câte 140 de disponibilizaţi, Electrica Serv cu 100 de persoane etc.

TĂVĂLUGUL DISPONIBILIZĂRILOR
Rândul şomerilor din Prahova va fi îngroşat, până în martie, cu încă 3.165 de persoane ce urmează a fi disponibilizate de la 23 de firme din judeţ. Dintre acestea, fac parte Casiro din Boldeşti Scăieni, firma de confecţii Smart SRL Ploieşti, Confind Câmpina etc. Centrala Electrică de Termoficare (CET) Arad va disponibiliza 10% din cei 936 de angajaţi. „Pe lista de disponibilizări sunt 91 de persoane, dintre care 29 au optat singuri pentru părăsirea societăţii, deoarece vor beneficia de la 7 până la 12 salarii compensatorii nete. Celelalte persoane disponibilizate sunt în prag de pensionare sau au abateri disciplinare grave”, a declarat Cornel Secianschi, directorul CET Arad. Angajaţii care au intrat în regimul de disponibilizare vor mai lucra până la data de 22 aprilie, când vor începe procedurile de preaviz, iar în data de 21 mai va înceta contractul de muncă. Unitatea are conturile blocate din cauza unor datorii către furnizorul de cărbune, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), CFR Marfă şi furnizorul de gaz, în valoare de circa 60 de milioane de lei. O situaţie fericită s-a întâmplat în judeţul Olt, unde din totalul persoanelor ce urmau a fi disponibilizate luna aceasta, firmele au concediat mai puţin de jumătate. Astfel, din cei 3.000 de salariaţi anunţaţi au fost disponibilizaţi doar 1.300. Rata şomajului la nivel de ţară este de 4,4%, adică avem circa 405.000 şomeri, însă din cauza crizei e posibil ca la finele acestui an cifra să ajungă la 505.000, respectiv o rată de 5,5%, care estimăm că nu va fi depăşită, ne-a declarat Dumitru Pelican, preşedintele ANOFM. Rata şomajului de la noi din ţară este mult mai mică faţă de alte state europene unde aceasta ajunge la 8%, sau chiar 13%, în Spania. Pentru a face faţă plăţii ajutorului de şomaj către un număr cât mai mare de persoane este posibil ca procentul plătit de angajator către stat să ajungă la 1,5 faţă de 0,5, cât este în prezent, potrivit lui Pelican. Mai mult, acesta sfătuieşte şomerii să apeleze la reconversia profesională şi să se reorienteze către meseriile noi apărute pe piaţă. Pelican spune că piaţa forţei de muncă nu este blocată deoarece săptămânal, la nivel de ţară sunt 11.000- 12.000 de locuri de muncă vacante. Problema constă în meseriile solicitate, respectiv muncitorii calificaţi în instalaţii sanitare, lucrători în comerţ, cofetari, patiseri, mecanici, electricieni şi agricultori.


Criză globală
Criza economică mondială ar putea trimite în şomaj circa 51 milioane de persoane, anul acesta, „dacă situaţia continuă să se deterioreze”, a avertizat Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Astfel, numărul şomerilor la nivel mondial va atinge 230 milioane, comparativ cu 190 milioane în 2008, potrivit celui mai pesimist scenariu al BIT. Cea mai mare parte a şomerilor, „peste 200 milioane de persoane”, urmând să provină din ţările în curs de dezvoltare. Reprezentanţii instituţiei consideră că această criză economică „a ridicat nivelul de nelinişte” în ceea ce priveşte repercursiunile sociale ale globalizării.

*jurnalul

29
Ian
09

Avertizare meteorologică cod galben pentru Bucureşti şi 17 judeţe

cod-galben1Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben pentru 17 judeţe din estul şi sud-estul ţării şi pentru Bucureşti, unde începând de joi, de la ora 22.00 şi până sâmbătă, la ora 02.00, sunt posibile ninsori şi vânt puternic.Potrivit avertizării ANM, în acest interval, în judeţele din estul şi sud-estul ţării va ninge, iar vântul va atinge până la 60 – 70 de kilometri pe oră, viscolind ninsoarea.

Aceste fenomene se vor resimţi în noaptea de joi spre vineri, mai ales în Moldova şi zona Carpaţilor Orientali, iar în cursul zilei de vineri şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, mai ales în Dobrogea, sudul Moldovei şi jumătatea estică a Munteniei.

ANM a anunţat că va ninge semnificativ local în vestul Munteniei, estul Transilvaniei şi în zonele montane aferente, dar vântul va fi în general moderat.

Judeţele afectate sunt Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, precum şi municipiul Bucureşti.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenţionate cu cod galben, anunţând că până joi după-amiază, din cauza ploilor abundende, se vor produce depăşiri ale cotelor de atenţie pe râuri din judeţele Vâlcea, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

Atenţionarea cu cod galben, emisă miercuri seară la ora 19.00, este valabilă până joi la ora 14.00, fiind anunţate creşteri de debite şi niveluri ale râurilor, cu depăşiri ale cotelor de atenţie, din cauza precipitaţiilor.

Ţinând cont de ploile înregistrate în ultimele ore, care izolat au depăşit 25 de litri pe metru pătrat în trei ore, precum şi a celor prognozate, vor creşte semnificativ debitele şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice Jiu, Desnăţui şi Olt.

Astfel, potrivit atenţionării, vor fi depăşite cotele de atenţie pe râurile Cernovăţ şi Motru, pe sectorul Tarmigani – Faţa Motrului, din judeţul Mehedinţi, Orlea din judeţul Gorj, Desnăţui, pe sectorul Călugărei – Dragoia, din judeţul Dolj şi Bistriţa, din judeţul Vâlcea.
Mediafax

28
Ian
09

Coşul lunar de supravieţuire: 2.000 de lei

Costul real al supravieţuirii familiei statistice de 2,804 persoane, calculat de Jurnalul Naţional, atinge şi depăşeşte suma de 2.000 de RON. De cinci ani de zile, autorităţile române au renunţat însă să mai ţină seama de preţul coşului minim lunar de consum, atunci când ne calculează salariul minim pe economie, venitul şi pensia – minime garantate. Or, traiul lunar ne costă de câteva ori mai mult decât aceste venituri. Numai cheltuiala cu „mâncarea după gramaj de subnutriţi” face familia „doi şi un pic” să scoată din buzunar sume care variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni.

Ştim că salariul minim brut pe economie este de 600 de lei pe lună, că venitul minim garantat a fost şi el mărit la 108 lei/lună, iar pensia minimă garantată despre care se discută acum în proiectul de buget este de 350 de lei pe lună. Ştim că avem probleme cu economia, mai ales în contextul crizei mondiale, dar şi cu bugetul de stat. Mai ştim că, nu doar de când cu criza, trăiesc la limita subzistenţei foarte mulţi oameni, mai ales dintre cei care fie nu au venituri ori le au foarte mici. Jurnalul Naţional şi-a propus să afle cât costă coşul minim de consum lunar, acest CMCL care exprimă limita inferioară a necesarului traiului lunar al unei familii de 2,804 persoane, respectând cantităţile şi produsele înscrise în CMCL-ul aprobat în 2000. În acel an „costul supravieţuirii” era de 313,65 RON. Calculul nostru – am folosit din mai multe zone, preţurile la alimente găsite ca cele mai mici şi am respectat cantităţile prevăzute în CMCL-ul din anul 2000, cantităţi pe care le puteţi afla mai jos – arată că valoarea în jurul căreia „se învârte” costul coşului minim de consum lunar este de 2.000 de lei. Din care numai valoarea cantităţilor infime de alimente la care ar trebui să avem „dreptul puterii de cumpărare” variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni (incluzând aici 80 lei/lună cu titlu de „cheltuieli alte produse alimentare”). Şi asta, reţineţi, numai pentru ca familia „doi-aproape-trei” să-şi asigure limita inferioară a necesarului alimentar lunar.

A FOST ODATĂ…UN CMCL
Acum câţiva ani autorităţile calculau salariul minim pe economie ţinând cont de un coş minim de consum lunar. După o metodologie aprobată de Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României, s-a reuşit să se adopte structura, componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL), raportat la preţurile lunii octombrie 2000 prin OUG 217/2000, aprobată apoi prin Legea 554/2001. Coşul minim de consum lunar pentru „familia 2,804 persoane” cuprindea cheltuielile cu circa 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 31,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,1 kg cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg ceapă uscată, 3,8 kg varză murată şi murături, 0,8 kg bulion, 0,6 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,5 kg citrice, 0,7 kg conserve din fructe, aceeaşi cantitate de carne de bovină, 2,5 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne, 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 14,8 litri lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg telemea de oaie, 0,9 kg brânză proaspătă şi smântână, 42 de ouă, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,561 kg margarină, 2,8 kg zahăr, 0,1 kg ciocolată şi bomboane şi 2,3 litri de băuturi nealcoolice. Coşul minim mai conţinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar şi cu produse nealimentare – confecţii, tricotaje, încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă şi altele – şi servicii – apă, canal, salubritate, energie electrică (84,10 kwh), energie termică (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abonament radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 călătorii), servicii medicale, impozite şi taxe şi altele. Valoarea CMCL era actualizată trimestrial de Institutul Naţional de Statistică, valorile fiind aprobate prin hotărâre de Guvern. Ultima hotărâre s-a dat în 2003, pentru coşul din trimestrul II al anului respectiv. Mai apoi coşul nu s-a mai publicat. De altfel, în 2004 aprobarea CMCL a fost eliminată prin lege, nemaiconstituind fundament pentru calcularea salariului minim pe economie. Din păcate.

PIAŢA OBOR RĂMĂNE O PIAŢĂ PENTRU OAMENI SĂRACI
La tarabele de fructe şi legume din Piaţa Obor vânzătorii zâmbesc a pagubă când îi întrebi dacă scumpesc… „Mai degrabă tăiem din preţ, că nu mai cumpără lumea”, spun ei. Iuliana Radu, producător de mere din zona Voineştiului spune că vânzările merg foarte prost. „Am şi ieftinit cu 50 de bani, însă nu prea vindem”, spune ea. „Eu vând mălaiul cu doi lei de mult timp. Nu cresc preţul, că nu se caută”, îmi spune trist Ion Voicu un agricultor în vârstă din Bolintin. Peste drum, la o altă tarabă, Elena Toader din Băleni, Dâmboviţa, vinde morcovi, păstârnac, ceapă şi zarzavaturi. „Acum un an vindeam mai scump„, se plânge ea. „Ce să scumpesc, că nu mai are lumea bani. Pensionarii ce mai vin pe la piaţa asta. Obor a rămas piaţa oamenilor săraci„, îi ţine isonul şi Geta Tiuca, venită tocmai de lângă Adjud să-şi vândă fasolea boabe în Capitală. Coşul în această piaţă variază între 400 şi 450 lei, iar în Piaţa Sudului, costul minim lunar pentru alimente se ridică la 484,98 lei.

CARREFOUR, PROMOŢII DE DOUĂ ZILE
Dacă vă faceţi cumpărăturile în magazinul Carrefour din Piaţa Unirii, luna aceasta va trebui să plătiţi aproximativ 463,59 de lei pentru coşul dumneavostră de cumpărături. Potrivit calculelor efectuate de Jurnalul Naţional, o persoană care achiziţionează din Carrefour cantităţi-minime pentru produsele specificate în „coşul minim de consum lunar” va trebui să scoată din buzunar puţin peste 4,6 milioane de lei vechi. Unul dintre motivele pentru care un coş de alimente costă atât de mult în magazinul din zona Unirii este şi politica de preţuri folosită de reprezentanţii magazinului. „Preţurile la alimentele de bază (orez, zahăr, ulei, făină de grâu sau mălai) au crescut din luna octombrie 2008 cu până la 30%. În plus, aşa-zisele promoţii de o săptămână din Carrefour nu durează mai mult de două zile”, ne-a declarat un angajat de la acest Carrefour, sub protecţia anonimatului.. Scumpirile nu au fost observate numai de angajaţi, ci şi de clienţi, mai cu seamă de cei fideli. „Am cumpărat într-o zi un pachet de unt cu 4,26 lei, iar a doua zi când m-am întors să mai cumpăr unul pentru sora mea, am plătit cu 1 leu mai mult. Preţurile au crescut enorm”, ne-a declarat o clientă Carrefour.
Întrebare: Credeţi că autorităţile ar trebui să reintroducă valoarea CMCL în calculul salariului minim pe economie şi a venitului şi pensiei minim garantate?


Energia: 300,37 lei
Ţinând cont de preţurile cele mai mici la alimente pe care le-am găsit în Pieţe şi în hipermarketuri şi de cantităţile minime estimate de autorităţi în 2000 pentru consumul lunar al unei familii medii de 2,804 persoane, Jurnalul Naţional a calculat cât dă românul pe lună din buzunar pe mâncarea de supravieţuire (vezi tabelul alăturat). Numai energia electrică, cea termică şi gazele naturale costă 300,37 lei, la cantităţile minime stabilite în coşul din 2000. Astfel, dacă energia termică are un preţ de 119 lei/Gcal, valoare facturată populaţiei în Bucureşti, familia de 2,804 persoane dă 102,34 lei lunar pentru 0,86 Gcal. În cazul energiei electrice, preţul actual este 0,3125 lei/kWh la abonament cu contract social. Deci cei 84,10 kWh consumaţi lunar de gospodăria „doi şi un pic” costă 26,28 lei. Iar pentru gazele naturale – 5,89 de lei/metrul cub – familia plăteşte 171,75 lei pentru 29,16 metri.


04_05

Limita de subzistenţă la Iaşi costă peste 2.100 lei
Care sunt cheltuielile minime lunare ale unei gospodării formate din 2,804 persoane respectând lista din coşul minim de consum lunar aşa cum este prevăzută în vechea lege? În Iaşi, o asemenea familie cheltuieşte pentru minima subzistenţă peste 2.100 RON.
Coşul calculat pentru un consum minim lunar conţine: făină – 2,8 lei/kg – 8,6 lei /lună; mălai – 2,5 lei/kg – 14,72 lei/lună; pâine – 1,4 lei ptr 400 g, deci 3,5 lei/kg – 111,881 lei/lună; produse din pâine – 5 lei/kg – 2,5 lei/lună; paste – 5 lei/kg – 3,5 lei/lună; orez – 7 lei/kg – 9,814 lei/lună; fasole – 7 lei/kg – 14,721 lei/ lună; cartofi – 1,5 lei/kg – 19,768/lună; morcovi – 3,5 lei /kg – 5,887 lei/lună; ceapă – 1,5 lei/kg – 3,786 lei/lună; murături – 5 lei/kg – 15,42 lei/lună; bulion – 4 lei/400g, deci 10 lei/kg – 8,41 lei/lună; mere – 3 lei/kg – 9,252 lei/lună; citrice, fructe meridionale – 4 lei/kg – 2,244 lei/lună; conserve din fructe – 12,5 lei/kg – 8,7625 lei/lună; carne de vită – 25 lei/kg – 17,525 lei/lună; carne de porc – 25 lei/kg – 63,1 lei/lună; carne de pasăre – 13 lei/kg – 36,452 lei/lună; carne de oaie – 15 lei/kg – 6,315 lei/lună; preparate din carne – 30 de lei/kg – 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat – 12 lei/kg – 10,1 lei/lună; lapte – 4 lei/l – 59,44 lei/lună; iaurt – 10 lei/l – 7 lei/lună; telemea vaci – 16 lei/kg – 17,95 lei/lună; telemea oi – 18 lei/kg – 12,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână – 10 lei/kg – 9,81 lei/lună; ouă – 50 de bani/bucata – 21 lei/lună; untură – 8 lei/kg – 5,6 lei/lună; ulei – 65, lei/jumătate litru – 13 lei/litru – 36,92 lei/lună; margarină – 6 lei/kg – 3,366 lei/lună; zahăr – 3,5 lei/kg – 9,814 lei/lună; ciocolată – 39 lei/kg – 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice – 2,5 lei/litru – 5,957 lei/lună. Pentru alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 80 de lei/lună, astfel că ajungem la un cost total al alimentelor de 752,152 lei lunar.

ALTE CHELTUIELI
Estimând un cost al produselor nealimentare de 420 de lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă) şi 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse”, ajungem la suma de 1.372,152 lei. Adăugăm cheltuielile lunare reale cu facturile: apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; impozite şi taxe – 140 lei/lună, altele – 100 lei/lună. Total cheltuieli lunare: 2.140,812 lei.
Cristine C. Popa


De ce nu ne ajung banii?
Valoarea coşului zilnic depăşeşte cu mult salariul minim brut pe economie, de 600 de lei pe lună, venitul minim garantat, de 108 lei pe lună, şi pensia minimă garantată, de 350 de lei pe lună, care se discută acum în proiectul de buget.
Toate aceste venituri ale românilor au crescut de la 1 ianuarie sau vor creşte după stabilirea bugetului pe 2009, dar valoarea lor nu le asigură românilor nici măcar strictul necesar pentru un trai decent. A crescut de la 1 ianuarie salariul minim brut pe ţară, de la 540 de lei la 600 lei pe lună.
După stabilirea bugetului, e posibil să crească şi punctul de pensie, care a rămas la valoarea de 697,5 lei în prima lună a acestui an, deşi se anunţase o creştere a sa până la 45% din salariul mediu brut pe economie stabilit pentru anul 2009. Ca urmare a creşterii salariului minim, se majorează – cel puţin teoretic – şi salariul minim brut lunar al angajaţilor cu studii liceale, la 720 de lei, iar salariul minim al angajaţilor cu studii superioare creşte la 1.200 de lei, angajatorii fiind obligaţi să respecte grilele pentru studii (liceale sau superioare) doar dacă postul pe care îl ocupă posesorul de diplomă impune condiţia studiilor.

AJUTOARE MAI MARI
Tot de la începutul anului au fost majorate şi sumele care reprezintă ajutoare sociale. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1664 de la 10 decembrie 2008, privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi al alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, s-a majorat nivelul lunar al venitului minim garantat (ajutor social) prevăzut de Legea nr. 416/2001, începând cu ianuarie 2009. O persoană singură primeşte 108 lei pe lună, faţă de 96 de lei, cât primea până acum. Familiile formate din două persoane beneficiază de un ajutor de 196 de lei, faţă de cel anterior, de 173 de lei, familiile cu trei persoane primesc 272 de lei, faţă de 241 de lei, familiile cu patru persoane primesc 339 de lei, faţă de 300 de lei, cele cu cinci persoane primesc 402 lei, faţă de 356 de lei, iar pentru fiecare membru al familiilor cu mai mult de cinci persoane se mai adaugă câte 27 de lei, faţă de 24, cât primeau până la actuala majorare.
De ajutor social beneficiază, în conformitate cu prevederile Legii 416/2001, familiile şi persoanele singure ale căror venituri se situează sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deşi efortul bugetar pentru acordarea acestor ajutoare este mare, mai ales în această perioadă de criză, sumele sunt mult mai mici decât cheltuielile lunare ale românilor.

PENSIA MINIMĂ
După stabilirea bugetului este posibil să avem o nouă formă de ajutor bănesc din partea statului, acordat pensionarilor: pensia minimă de 350 de lei pe lună. „Această măsură este inclusă în programul de guvernare. Eu văd posibilă introducerea acestei măsuri chiar din 2009. Este în favoarea pensionarilor cu venituri foarte mici şi nu presupune un efort foarte mare, fiind vorba despre o diferenţă până la suma de 350 de lei. Sunt 1.900.000 de pensionari în această situaţie în toată ţara”, spune ministrul Muncii, Marian Sârbu. Nici unul dintre aceste venituri „minime” pe care statul le asigură prin lege, fie că este vorba despre salarii, pensii sau ajutoare băneşti din partea statului, nu poate asigura ceea ce numim „coşul zilnic” al românului.
Diana Caloianu

Preţul la raft, informaţie „clasificată”
La Economatul din Cartierul Rahova n-ai voie să-ţi notezi preţurile afişate la raft, zice şefa de acolo, dar aceasta n-a putut să ne arate o lege care să interzică acest lucru. Cu alte cuvinte informaţia asta e „clasificată”, având acces la ea întru ţinere de minte doar cumpărătorul, şi acela numai pe bază de bon. Cu alte cuvinte ai nevoie de „certificat de cumpărător”, poate după modelul celui ORNISS. Deranjul notării acestor preţuri în agendă a fost atât de mare la Economatul lui Vanghelie încât bodyguarzii s-au trezit imediat că trebuie să „atingă” jurnalistul şi să-l scoată pe uşă afară, bineînţeles după ce „doamna directoare” şi-a spus cuvântul: nu avem voie. Cum totuşi reuşisem să notez câteva „scoruri”, domnii de la Economat vroiau să-mi ia şi notiţele, chit că n-au nici o lege care să le dea acest drept.

MAI SCUMP LA ECONOMAT
Nu putem deci să vă spunem valoarea coşului alimentar de la Economatul creat iniţial tocmai pentru cei cu venituri reduse, dar vă putem oferi preţurile câtorva produse alimentare din acest coş, astfel încât să vă puteţi face o idee. Aşadar, comparând preţurile la margarina Delma, cutia de 500 de grame, practicate de hipermarketul REAL şi de Economatul din Rahova, constatăm că la unitatea „pentru săraci” aceasta costă mai mult cu 0,35 lei. Cartofii costă 1,49 la hipermarket şi 1,89 la economat. Portocalele costă la Real de la 2,39 la 4,59 lei per kilogram, în timp ce la Economat preţul este de 5, 25 lei/kg. Zahărul, un alt aliment de bază, costă de la 2,99 la 3,09 lei/kg la hipermarketul respectiv în timp ce la Economat costă de la 3,15 la 3,87 lei/kg, în funcţie de marcă. Ceapa este mai ieftină tot la hipermarket, 1,29 lei/kg, faţă de 1,57 lei/kg la unitatea din Rahova. Economatul stă însă mai bine la telemeaua de vacă, având preţuri mai mici (12,49 şi 13,88 faţă de 16,49 la Real), dar şi la orez unde preţurile variază între 5,15 şi 6,8 în timp ce la hipermarket pornesc abia de la 6,99 lei/kg. Preţurile expuse la raft erau „strict confidenţiale” şi la Mega Image-ul situat în apropiere de Piaţa Victoriei, dacă e să dăm crezare spuselor şefei respectivului magazin. Şi aici şefa de magazin a dispus înlăturarea noastră din incinta magazinului. Motivele reale ale acestei măsuri ne sunt necunoscute, având în vedere faptul că, potrivit legii, aceste date sunt publice şi pot fi publicate.

tabel2

*jurnalul


28
Ian
09

Moartea subită a societăţii civile

România pare o ţară în totalitate pe ducă. La 20 de ani de la Revoluţie, parcă nici nu mai avem reacţii la nedreptate, la abuz, la încălcarea dreptului la viaţa privată, la intimitate. Cel mai amar e că vocala societate civilă de la televizor, ce are în fişa declarată a postului contracararea oricăror măsuri menite a suprima drepturile individului, e moartă; cu mici, foarte mici, dar notabile excepţii.

În cazul Legii 298/2008, privind stocarea pe şase luni a datelor despre convorbirile telefonice, SMS-uri şi e-mail-uri, doar trei ONG-uri au reacţionat vehement, denunţând încălcarea Convenţiei drepturilor omului. Trist este că multe dintre tăcutele fundaţii – ce se ocupă de regulă cu făcutul şi desfăcutul guvernelor – strigă-n gura mare după celebrul 2% din impozitul pe venitul global. Şi n-am auzit să refuze donaţiile de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această lege, dar care poate-şi pun speranţe că mai există cineva care să-i reprezinte. Şi asta pentru că abuzul, oricând posibil în lipsa unui control democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a sintagmei „securitate naţională”. Şi generează, de multe ori, teme false de dezbatere şi făcături pe care doar transparenţa şi comunicarea onestă le pot demonta.


Societatea civilă a murit pe altarul legii privind stocarea informaţiilor legate de comunicarea telefonică şi pe internet. Din lunga listă a organizaţiilor neguvernamentale din România, doar trei au reacţionat în momentul intrării în vigoare a Legii Big Brother. Restul au ignorat subiectul. Multe din aceste ONG-uri însă primesc sponsorizări, celebrul 2% din impozitul pe venitul global, şi de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această Lege.

Vocalele Apador-ch, Freedom House, GDS sau Societatea Academică Română, dornice să denunţe abuzurile în alte regimuri ale democraţiei româneşti, n-au suflat o vorbă despre această Lege. Grupul pentru Dialog Social, care la 4 iulie 2007 se oferea să colaboreze cu Guvernul pentru reducerea pensiilor foştilor securişti, nu a luat în nici un fel atitudine în legătură cu Legea 298/2008. De asemenea, ultimele comunicate ale Transparency International sunt din toamna lui 2008, deci nu există nici o poziţie oficială despre legea adoptată de Parlament. Ironic, Academia de Advocacy, partener al Coaliţiei pentru o Românie Curată, a organizat în 2006 o dezbatere despre libertatea individuală şi securitatea naţională: “Echilibrul între transparenţă şi secretizare”. Tema n-a mai părut interesantă acum pentru Academia de Advocacy, drept urmare nu există nici un comunicat al “academiei” în legătură cu Legea nr. 298/2008. La fel, Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, preocupată până acum de nivelul democraţiei în România, a ignorat cu desăvârşire Legea Big Brother. Nu există nici o luare publică de poziţie din partea SAR în legătură cu actul normativ, pe site-ul său ultimul comunicat avertizând despre absenteismul la viitoarele alegeri europarlamentare. Lor li se adaugă APADOR-CH, care, de la anunţul din 9 ianuarie privind posibila asumare a răspunderii Guvernului pe proiectele Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, când a luat atitudine atrăgând atenţia că Parlamentul nu trebuie ocolit, nu a mai găsit nici un motiv să protesteze.

DAR 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL LE-AR PICA BINE
Lista ONG-urilor româneşti e lungă: Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică, Asociaţia Centrul pentru Politici Publice, Freedom House România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Societatea Pentru Justiţie (SoJust), Centrul pentru Jurnalism independent, Centrul pentru resurse juridice etc. Dintre acestea nici una nu a emis vreun punct de vedere în legătură cu legea respectivă, nici că-i bună, nici că-i rea, ci au băgat capul în nisip făcându-se că nu există. În schimb, multe dintre acestea se reped să cerşească 2% din impozitul pe venitul global pentru a-şi îndeplini menirea de “câine de pază al democraţiei”. Un exemplu este Societatea Academică Română condusă de Alina Mungiu Pippidi, pe al cărei site apare o fereastră în care scrie cu roşu “2% pentru SAR”.

PRODEMOCRAŢIA: “SE INSTAUREAZĂ DOMNIA FRICII”
În schimb, ProDemocraţia avertiza la 23 ianuarie, într-un comunicat postat pe site-ul său, “în privinţa derapajelor securitare şi a limitării libertăţilor cetăţeneşti”. Încet, dar sigur, “domnia legii” face loc “domniei fricii”. “Instrumentalizarea fricii prin măsuri legislative neinspirate sau proceduri care sfidează libertăţile cetăţeneşti, precum Legea stocării informaţiei sau urmărirea mai mult sau mai puţin legală a convorbirilor telefonice sau corespondenţei electronice, induce un sentiment profund de insatisfacţie civică precum şi serioase îndoieli privind transparenţa şi consistenţa democratică a instituţiilor politice româneşti”, se arată în comunicatul ProDemocraţia, care afirmă că nu atât legislaţia stocării informaţiilor privind convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică îngrijorează, ci lipsa unor instrumente de control democratic. “Abuzul, oricând posibil în lipsa controlului democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a “securităţii naţionale”, mai afirmă ProDemocraţia.

ACTE SIMILARE CONTESTATE ÎN UE
La 21 ianuarie şi Liga Pro Europa reacţiona, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu. “Liga Pro Europa consideră că Legea nr. 298/2008 violează drepturile fundamentale garantate de Constituţia României în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, articolele 26, 27 şi 28, referitoare la dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei”, se arată în comunicatul ONG-ului, care mai precizează că legi similare din alte state UE precum Bulgaria şi Germania au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plângeri individuale că legile respective violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

ŢARA LUI BIG BROTHER
Şi Centrul pentru Resurse Juridice avertizează că România devine o ţară a lui Big Brother. “Centrul de Resurse Juridice susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care îmi justifică dreptul ca organ de anchetă să solicit judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrângerea dreptului la viaţă privată”, se arată tot într-un comunicat.

“Comisia a stabilit că prezentul cadrul legislativ expune instituţiile statului unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de dreptdin raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor


O nouă amânare în cazul Patriciu
Judecătorii Curţii de Apel au amânat, pentru 3 februarie 2009, pronunţarea sentinţei în procesul dintre SRI şi Dinu Patriciu. Omul de afaceri a dat în judecată acest serviciu pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. În mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei. SRI a atacat cu apel considerând sentinţa Tribunalului Bucureşti “lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii”, deoarece instituţia nu a făcut decât să intercepteze convorbirile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


SRI denunţă făcătura şi sesizează Parchetul
Adversar al interceptărilor ilegale şi al poliţiei politice, Jurnalul Naţional a publicat în ediţia din 22 ianuarie 2009 un articol însoţit de un formular atribuit SRI şi în care era prezentată o stenogramă a unei discuţii între Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc pe tema susţinerii lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei.

Această stenogramă a fost trimisă pe mail-urile mai multor ziare în perioada 10-11 iunie 2008. Prin prezentarea stenogramei se dorea susţinerea acuzaţiilor aduse public de preşedintele Traian Băsescu lui Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei. Şi anume că Oprescu era, de fapt, un candidat independent mascat susţinut de Ion Iliescu, o temă care a dominat de altfel finalul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2008. Jurnalul Naţional avertiza încă din titlul articolului – Totul pentru stoparea doctorului – Făcătură cu Iliescu, Oprescu şi Hrebenciuc – că este vorba despre un fals menit să-i pună beţe-n roate lui Sorin Oprescu.

Avertismentul Jurnalului Naţional, că documentul este fals, este confirmat de SRI, ca răspuns la solicitarea redacţiei noastre de a ne preciza dacă formularul prezentat este folosit de această instituţie în activitatea specifică şi dacă documentul în cauză are caracter secret. Mai mult, SRI precizează că a sesizat instituţiile abilitate pentru deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională.

“Formularul prezentat la 22 ianuarie 2009 în publicaţia dumneavoastră nu este utilizat de SRI în activitatea curentă. Elementele de conţinut ale documentului prezintă unele asemănări cu cele ale unor formulare tipizate care au fost utilizate în trecut de Serviciul Român de Informaţii, dar care sunt în prezent ieşite din uz. Formularele tipizate autentice, asemănătoare celui invocat, nu aveau un caracter clasificat intrinsec, acesta fiind atribuit după completare, în funcţie de conţinut şi parcurgerea procedurilor interne obligatorii de validare. Formularul prezentat în publicaţia dumneavoastră este un fals (contrafacere), deşi poartă antetul instituţiei noastre. Astfel de materiale, rezultate din diverse prelucrări sau prin tehnoredactări asemănătoare, au constituit obiectul mai multor prezentări în mass-media. Punctual, SRI, în urma verificărilor efectuate, a informat opinia publică asupra faptului că documentele în cauză nu aparţin instituţiei. Serviciul Român de Informaţii, în baza atribuţiilor de autoritate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, a efectuat în asemenea cazuri, fără excepţie, verificări interne şi evaluări juridice temeinice pentru clarificarea situaţiei, inclusiv prin sesizarea instituţiilor competente. Astfel, vă informăm că SRI a informat organele de aplicare a legii în situaţiile în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni, respectiv deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională”, se arată în răspunsul SRI transmis Jurnalului Naţional

*jurnalul




Blog Stats

  • 237,192 hits
Ianuarie 2009
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Aghiasma Ajunul Bobotezei apa sfintita Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce putem face când apar necazurile în familie Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? Cine este Maica Domnului pentru mine? cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cum putem cinsti cu evlavie Sfanta Cruce? Căsătoria dar „miluiește-mă” el nu suportă să audă niciodată De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Focsani frate fraților! Hristos Icoanele in cultul ortodox Ilie Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Ingerul pazitor in Vinerea Mare Ispitele Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Joia din Saptamana Patimilor Lunea Sfantului Duh Nasterea Maicii Domnului Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Nimeni nu L-a vazut pe Hristos inviind Noi Nu te atinge de Mine omule Petru si Pavel - sarbatoarea dragostei lui Hristos Piata Unirii Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintelor Pasti Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Predica la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci Predica la Duminica Sfintei Cruci Predică la Duminica a IX-a după Rusalii - Umblarea pe mare - Potolirea furtunii Preot Tudor Marin Rugăciune către Maica Domnului Rugăciune către Maica Domnului pentru potolirea întristărilor Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului Rugăciune de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu Saptamana Alba Saptamana Luminata Sf. Ioan Botezatorul sfantul care aduce ploaia Sfantul Epitaf Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil Sfintii Petru si Pavel Să vă mărturisiţi şi să vă cununaţi la biserică Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Trecerea pe sub masa Viaţa şi pătimirea Sfîntului Sfinţitului Mucenic Ciprian şi a Sfintei Muceniţe Iustina fecioara “Maica Domnului “Miluiește-mă „Doamne Iisuse Hristoase „Părinte