Arhivă pentru Ianuarie 2011

31
Ian
11

Patru semne că a venit timpul să îţi dai demisia

Locul de muncă nu este unul de distracţie, dar nici nu ar trebui să devină unul în care să te simţi prost, să fii mereu trist sau să te gândeşti cu groază în fiecare dimineaţă că trebuie să petreci, şase, opt sau 10 ore la un birou care îţi mănâncă zilele. Unii dintre noi fac o grămadă de compromisuri când vine vorba despre serviciu şi ajung, uneori la propriu, să moară la birou. Află când e deja prea mult şi ai face bine să îţi dai demisia şi să găseşti altceva.

Patru semne că a venit timpul să îţi dai demisia1. Eşti stresat numai la gândul că mergi la muncă

Dacă seara, când te culci, te gândeşti cu teamă, groază sau emoţii că a doua zi mergi iar la birou, deja e grav. Îţi termini sănătatea şi nici nu are sens să faci, zi de zi, o activitate care te sperie sau de care îţi e teamă. Fie că nu îţi place efectiv ceea ce faci sau ţi-e frică de şefi sau colegi, e timpul să pui punct şi să-ţi găseşti ceva nou.

2. Jobul te îmbolnăveşte

Stai zi de zi câte 12 ore la birou, lucrezi în condiţii inumane sau într-un mediu toxic? Ar fi bine să îţi dai demisia. Pentru ce să lucrezi ca să te îmbolnăveşti? Sau, dacă petreci zi şi noapte la birou, ce sens are să câştigi o avere dacă nu te poţi bucura de câteva clipe liniştite în care să îţi fructifici munca?

3. Nu eşti bun la ceea ce faci

Te chinui să duci la bun sfârşit fiecare proiect, cauţi, întrebi, lucrezi ca un nebun, dar tot greşeşti. Ceea ce altora li se pare un fleac, ţie îţi mănâncă nervii. Ar fi mai bine să renunţi la un job care nu ţi se potriveşte, deoarece nu vei ajunge să avansezi niciodată. În plus, de ce să nu încerci să faci cea ce îţi place?

4. Eşti obligat să faci lucruri ilegale

Şefii tăi îţi dau tot felul de proiecte dubioase. Tu ştii că nu sunt normale, că sunt ilegale şi că, dacă se află, îţi pot face rău, dar nu ştii cum să spui nu. Încearcă! Mai bine acum decât mai târziu, când există şanse mari să plăteşti cu vârf şi îndesat pentru că ai fost ascultător şi docil.

 

Anunțuri
31
Ian
11

Remedii naturiste pentru constipaţie

Foto simbol - arhiva NorthfotoÎn loc să fugi la farmacie după laxative la primele semne de constipaţie, încearcă unul din tratamentele naturiste cu efect sigur şi rapid. Află care sunt eficiente şi sănătoase! Ca să nu fii nevoită să recurgi la laxative, care sunt periculoase pentru sistemul digestiv şi crează dependenţă, încearcă să combaţi constipaţia prin metode naturale. Nu uita totuşi că şi unele remedii naturiste sunt destul de agresive cu sistemul tău digestiv.

Fibrele, soluţia naturală pentru constipaţie

Ca să previi şi să tratezi constipaţia ai nevoie de fibre cât mai multe. Le găseşti în fructe, legume – prunele uscate sunt remediul cel mai cunoscut şi mai eficient – dar şi în oleaginoase.
Acestea conţin, pe lângă fibre, şi grăsimi vegetale care au o mulţime de beneficii. Bogate în fibre sunt seminţetele de in, susan sau floarea soarelui, migdalele şi arahidele, deci le poţi adăuga pe toate în salată sau într-un iaurt. La fel de eficiente sunt tărâţele de grâu. Orice ai alege, important este să bei şi un pahar mare de apă. Pentru a-şi face efectul fibrele trebuie să absoarbă multă apă, altfel formează în colon o masă greu de eliminat.

 


Ceaiul de cruşin dă dependenţă

Chiar dacă este un remediu natural, ceaiul de cruşin seamănă mai degrabă cu laxativele de la farmacie. Cruşinul conţine o substanţă care irită pereţii intestinelor provocându-le spasme care duc la eliminarea scaunului. Totuşi, ceaiul de cruşin este mai blând decât medicamentele şi poate fi utilizat pe o perioadă mai lungă fără risc de dependenţă. Citeşte întotdeauna prospectul pentru a vedea pe ce perioadă este recomandat ceaiul repsectiv.
O altă soluţie asemănătoare este ceaiul de senna, care e un pic mai puternic decât cel de cruşin.

 

 

Reţete naturiste pentru constipaţie

• Seara, pune într-un pahar cu apă câteva smochine uscate, iar dimineaţa mănâncă smochinele şi bea apa.

–  Fierbe un pahar de lapte cu 10 stafide în el. Bea laptele, apoi mănâncă stafidele.

• Înainte de culcare bea un pahar de lapte în care ai pus două linguriţe de ulei de măsline.

• Dimineaţa, bea o ceaşcă de apă călduţă în care ai dizolvat o linguriţă de miere.

• Amestecă două-trei migdale şi câte o lingură cu seminţe de in, susan şi floarea soarelui. Dă amestecul prin râşniţă şi în fiecare zi consumă câte o lingură din acest amestec, într-un pahar cu suc de fructe, apă sau iaurt de băut.
• Amestecă trei linguriţe de ulei de măsline într-un pahar mic cu suc de portocale.

31
Ian
11

Top 5 meserii care îţi îmbolnăvesc plămâni

Locul de muncă poate să ne distrugă foarte uşor sănătatea, iar organele cel mai des afectate sunt plămânii. În urma unui raport prezentat de către Departamentul Muncii din SUA, 23.000 de americani suferă de boli ale plămânilor cauzate de mediul în care lucrează, iar 16.000 dintre ei mor anual. Vezi mai joscare sunt locurile de muncă cele mai toxice.

Top 5 meserii care îţi îmbolnăvesc plămâniiPe locul întâi în topul toxicităţii se află domeniul construcţiilor. Aici ne referim la muncitori care inhalează toată ziua praf şi tot felul de substanţe toxice, mulţi ajungând să facă mezoteliom pleural sau chiar cancer.

Tot sus în clasament, ocupând cea de-a doua poziţie se regăsesc fabricile unde se ambalează conserve şi mezeluri, deoarece aici se lucrează mult cu diacetil, o substanţă foarte toxică. Dacă este inhalată în cantităţi mari şi în mod frecvent, poate să distrugă plămânii şi să cauzeze moartea.

Cu toate că pare ciudat, cei care activează în domeniul medical pot să se îmbolnăvească de astm din cauza inhalării prafului fin care se află pe interiorul mănuşilor folosite.

imagine simbol HeptaCei care lucrează fabricile de textile pot să se îmbolnăvească de bisinoză, o tulburare cronică ce provoaca îngustarea lumenului căilor aeriene, cauzată de inhalarea particulelor de bumbac, in, cânepă sau iută.

Pe locul cinci se află cei care lucrează pe post de barmani în cluburi, pub-uri, baruri sau alte locaţii unde se fumează mult şi tot acest fum este inhalatore în şir de către cei care servesc după tejghea sau la mese.

 

30
Ian
11

Duminica lui Zaheu

Duminica lui Zaheu

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini in Sfanta Biserica a Domnului nostru Iisus Hristos!

Primeasca dragostea dumneavoastra dumnezeiescul cuvant al Evangheliei de astazi: “… Si intrand, trecea prin Ierihon, si iata un barbat, cu numele Zaheu, si acesta era mai-marele vamesilor si era bogat. Si cauta sa vada cine este Iisus, dar nu putea de multime, pentru ca era mic de statura. Si alergand el inainte, s-a suit intr-un sicomor, ca sa-L vada, caci pe acolo avea sa treaca. Si cand a sosit la locul acela, Iisus, privind in sus, a zis catre el: Zahee, coboara-te degraba, caci astazi in casa ta trebuie sa raman. Si a coborat degraba si L-a primit, bucurandu-se. Si vazand, toti murmurau, zicand ca a intrat sa gazduiasca la un om pacatos. Iar Zaheu, stand, a zis catre Domnul: Doamne, iata, jumatate din avutia mea o dau saracilor si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii intorc impatrit. Si a zis catre el Iisus: Astazi s-a facut mantuire casei acesteia, pentru ca si acesta este fiu al lui Avraam. Ca Fiul Omului a venit sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut.”(Luca 19, 1-10).

Iubitilor! Concluzia, incheierea acestei Evanghelii, sta ca temelie cuvantului nostru: “A venit Fiul Omlui sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut” – si deodata, numai acest cuvant – Fiul Omului – ne spune cine este Hristos: Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului. Dar el rosteste mereu Fiul Omului, ca sa arate ca Dumnezeu a coborat la om si s-a facut Om ca si noi.

Spuneam si alta data: Apostolii, cand se adresau Mantuitorului, ii ziceau fie Invatatorule, fie Fiule al lui Dumnezeu, sau Fiule al lui David. Si, in chip firesc, orientarea noastra trebuie sa fie catre Dumnezeu cand ne rugam; iar a lui Dumnezeu, Care coboara la noi, catre noi.

De aceea Iisus Se numeste Fiul Omului. Ni se adreseaza: Eu sunt Fiul Omului – asemenea tie, omule; am luat chipul smereniei tale. Din smerenia, care e divina – smerenia e vesmantul lui Dumnezeu, zic Parintii, pentru ca Fiul lui Dumnezeu a luat chipul, haina, vesmantul smereniei, neputintei noastre omenesti. Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului.

Doamne, ce lumina se intinde peste intreg orizontul privirilor noastre sufletesti! Si deodata intelegem; intelegem cele doua lumi: lumea lui Dumnezeu, lumea eternitatii, si atotputerniciei Lui, si lumea noastra, din lumina divina rasarita. Lumea noastra, a celor ziditi de El, in neputintele, in smerenia noastra. Si intre aceste doua lumi, a lui Dumnezeu si a noastra, legatura: Fiul lui Dumnezeu, Care Se face si om. Si, o, iubitilor! La aceasta sa gandim, sa cugetam neincetat: la aceste doua lumi fara de care nu e cu putinta intelegerea existentei noastre.

Nu e cu putinta a ne cunoaste, a ne intelege pe noi, decat numai in Dumnezeu, cu Dumnezeu – zidire a Lui si legatura cu El. Legatura sfanta facuta cu El, prin Fiul Lui. Aceasta este intelegerea; nu poti sa te cunosti, sa te simti, sa te intemeiezi pe tine decat intr-o comuniune, intr- o unire… Intr-o unire numai cu semenul tau?… Dar nu te poti implini numai cu semenul tau; ci in unire cu Cel vesnic, in unirea cu Cel mai presus de tine, Ziditorul tau, si coborat la tine; numai asa iti poti vedea calea ta – Calea, Adevarul, Viata, eternitatea ta. Caci numai in legatura cu Cel vesnic poti privi spre vesnicie. Iar fara aceasta omul nu poate fi inteles, nu poate fi conceput.

De ce omul doreste totdeauna mai mult decat el? De ce omul lupta impotriva mortii lui? Din dorul sadit de Dumnezeu in el in chip firesc – al nemuririi, al eternitatii. Aceasta e realitatea fundamentala, credeti-ma! Cugetati, si in adanc intelegem ca aceasta este realitatea existentei: Dumnezeu mai presus de noi si totusi prezent in noi, si noi in comuniune cu El; si deschisi neincetat catre un etern viitor. Si nu e posibila aceasta implinire fara o asemenea realitate.

Si atunci intelegem cand zice Hristos: “A venit Fiul Omului sa caute, sa mantuiasca pe cel pierdut”. Si la aceasta sa cugetam: Ne cauta Dumnezeu; ne cauta, ca noi ne-am departat de El. Nu Dumnezeu Se ascunde de noi. Noi ne-am ascuns originar de Dumnezeu, atunci cand Adam, la ispita sarpelui: “Veti fi ca niste dumnezei…”, a cazut in adorare de el; asa cum omul modern se adora pe el in intelepciunea lui, in bogatia stiintei lui, in bogatiile pe care le aduna. Iar cand ramane sarman, in suferintele lui… si daca stie atunci sa se trezeasca – asa cum multi, in acesti 50, 60, 70 de ani s-au trezit tocmai in suferinta lor. Tocmai atunci, in parasirea lor de catre oameni si aruncati de oameni in iadul durerilor, atunci au inteles ca nimeni afara de Cel vesnic te poate salva. Si atunci s-au trezit.

Dumnezeu te cauta; neincetat te cauta. Atunci cand Adam s-a ascuns in lumea pacatului, Dumnezeu a strigat: “Adame, unde esti?” – “M-am rusinat, Doamne, vazandu-ma gol (gol de harul Tau) si m-am ascuns”.

Acum Mantuitorul il cauta pe cel pierdut. In acea zi l-a cautat pe Zaheu. Zaheu, care era mai-marele vamesilor si era bogat. Vamesii, in lumea lui Israel, erau acei insarcinati de puterea Imperiului Roman sa stranga impozitele, dajdia; iar el era mai-mare peste toti. Mi s-ar ingadui sa spun – un fel de ministru de finante, daca vreti. Erau urati de popor, mai ales ca erau nascuti din sanul lor. Zice Mantuitorul: “Si acesta este fiu al lui Avraam”. Zaheu era evreu, din sanul lor era, si erau toti. Si strangeau aceste dajdii pentru ca din ele isi faceau ei partea lor. Si atunci, sarmanii, in lacomia lor isi faceau (cati nu fac asemenea?!) din banii de dajdie pe care-i strangeau, un idol, dumnezeul lor.

Si Zaheu intelegea – noi nu intelegem?! – ca nici aurul si nimic din lumea aceasta nu e Dumnezeul nostru. Si, cand numara banii, sufletul lui – sarmanul suflet – era chinuit. Si aceasta trebuie sa o stim in fiecare clipa: Ca noi suntem ziditi altfel decat lumea aceasta; ca in noi e totodata si omul din noi (ca a luat Dumnezeu tarana din pamant si l-a zidit pe om, asemenea cu celelalte fapturi, solidar cu ele, din tarana. De aceea, dupa pacat i-a poruncit: “Pamant esti si in pamant te vei intoarce”). Dar a suflat in el dumnezeiasca lumina, dumnezeiescul har, si indumnezeitorul har; si atunci, in tine sunt doua lumi, omule! In orice stare vei cadea cumva… (Cineva a vazut intr-o carte ca scrie cuvantulcader e cu slova mare, punand adica un accent pe cadere). Dar oricat de cazut de-ai fi, niciodata, niciodata nu poate sa se stinga in tine ceea ce e de nestins: lumina divina. Ea sta acolo, adanc mocnind in tine, si asteapta ca tu deodata sa te deschizi, sa te trezesti intr-un fel; sau ea te trezeste. Sunt taine; tainuite chipuri in care Dumnezeu te trezeste.

Zaheu, si el auzise ca va trece Iisus; auzise de numele Lui, de minunile Lui; si atunci, desi inecat aproape in banii lui, el cauta sa cunoasca cine este Iisus; cauta din adancul, din originea lui.

Cand cauti din originea ta, Il cauti pe Dumnezeu; pentru ca dintru inceput sa stii ca esti zidire totodata omeneasca si dumnezeiasca; si atunci esti viu – cand cauti; cand nu mai cauti (spiritual), mergi spre moarte. Nu e moarte totala; nu e moarte fara trezire in veacul de acum. Si Zaheu se trezeste. El cauta. Se apropia Iisus, intra in Ierihon, si, el stiind, cunoscand de la oamenii lui (avea si el subalternii lui, cei care traiau pe langa el), iese… (multimea Il intampinase deja la portile cetatii, unde vindecase pe Bartimeu), inainteaza… (Pana in ziua de astazi, locul acela unde s-a aflat Zaheu in Ierihon, e cinstit – e si o manastire acolo). Din pricina multimii nu poate sa vada – era si mic de statura; gaseste un copac – un sicomor (un fel de dud); se ridica; lumea inainteaza. Iisus ajunge in dreptul lui… Si Evanghelia spune: “Cautand Iisus… (cautand pe cel care Il cauta), ii rosteste: Zaheu, coboara!” O, Doamne, in loc sa strige Zaheu: Coboara, Doamne!, Mantuitorul ii spune lui Zaheu: “Coboara, Zaheu!”

Acum Zaheu era sus si Mantuitorul era jos. Taina a lui Dumnezeu. Omul, adeseori se inalta el, iertati-mi vorba prozaica: se cocoata el sus, undeva, iar Dumnezeu sta jos. Ar parea ca se intorc randuielile firii. Dar Zaheu asculta: “Coboara, Zaheu! Astazi in casa ta Mi se cade sa fiu”. Si Zaheu coboara; si coborand, Il intampina pe Hristos si Il pofteste in casa lui.

Cei din jur – gata-gata sa gaseasca prilej sa judece, sa osandeasca; asa cum facem de atatea ori cand vedem pe cate cineva ca se intoarce: Ce, ticalosul asta, cate rele a facut, si acum face pe pocaitul, pe smeritul! Tocmai acesta pe care-l stim noi cat s-a inveninat si pe cati a inveninat el, smulgandu-le banii! Si totusi, taina noastra nu e totdeauna cu taina lui Dumnezeu. “Nu sunt gandurile Mele ca ale voastre; nici caile Mele ca ale voastre” – zisese Proorocul.

Caci, cand murmurau cei dinafara: “A intrat Iisus sa gazduiasca la un om pacatos” (pacatos – cine erau dreptii? De buna seama, cei ce neincetat au fost numiti farisei; oricine spune ca el e drept si fara pacat, sa ia aminte), tocmai in zumzetul acesta rauvoitor, veninos, al multimii, Zaheu se ridica la masa, inainte de a gusta ceva, atunci cand era zumzetul de afara impotriva lui, si rosteste in fata Mantuitorului, ca o marturisire. Din clipa aceasta intreg momentul ia chipul unei spovedanii, unei taine a marturisirii.

Ganditi-va la un alt moment de o asemenea marturisire cruciala, a rastignitului de pe cruce; acum Zaheu, la fel, ca un rastignit, rosteste: Doamne, iata, jumatate din avutia mea o dau sarmanilor, o dau celor pe care eu i-am jefuit si i-am smintit in inimile lor. Si, mai ales, direct, personal: Daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii intorc de patru ori. Zaheu stia Legea. Moisi poruncise: “Daca cineva ia cuiva un bou si-l junghie, sau o mielusea si o junghie – pentru un bou sa dea cinci boi, pentru o mielusea, patru oi. El – mai mult decat ceruse Vechiul Testament. Acum el traieste in Evanghelie: De am napastuit pe cineva… – o data cu jumatate din avutia lui, si inca fiecaruia asupra caruia cazuse napasta lui – impatrit. Si marturisirea facuta in fata lui Hristos.

Dumneavoastra stiti, cand noi rostim rugaciunile spovedaniei, dupa marea dezlegare, sau cealalta – rostim de asemeni: “Iata, Hristos sta de fata, nevazut, primind marturisirea pacatelor tale”. Si zice preotul: “Eu nu sunt decat un martor care sa duc inaintea Lui toate cate imi veti spune. Iar de ascundeti ceva, indoite pacate aveti, pentru ca nu aveti inima curata. Luati seama, de vreme ce ati venit la Marele Doctor, sa nu va intoarceti inapoi nevindecati”.

Aceasta face parte din randuiala Spovedaniei; dar acum se afla in fata insusi a lui Hristos. Marturia lui s-a facut inaintea Domnului si primeste de la Domnul dezlegarea direct, cand el si-a spus, si-a aruncat raul dintr-insul si a simtit ca in cainta inimii lui se elibereaza. Atunci aude acest cuvant mantuitor, deodata: “Astazi s-a facut mantuire casei acesteia; ca si acesta este fiu al lui Avraam. A venit Fiul Omului sa caute, sa mantuiasca pe cel pierdut”.

Astazi! Doamne, de multe ori am grait noi intelesul acestui cuvant uimitor: astazi. In acele locuri de rascruce din dumnezeiasca Scriptura: “Astazi de veti auzi glasul Meu, nu va impietriti inimile!”- zice Domnul prin Proorocul.Astazi ii rosteste acum lui Zaheu, in fata lui si a celor de fata: “Astazi s-a facut mantuire casei acesteia”; astazi – talharului de pe cruce, cait: “Astazi vei fi cu Mine in rai”. Crestinul cand se impartaseste, zice: “Astazi Fiule al lui Dumnezeu, partas ma primeste!” Acest uimitor cuvant, astazi, care-i cuvant dumnezeiesc. Retineti: nu simplu o caracteristica obisnuita, cand zicem noi despre ceva ca este dumnezeiesc; ci acest astazi descopera timpul lui Dumnezeu fata de timpul nostrusi fata de timpul demonului. Timpul lui Dumnezeu este astazi. Crestinul are timpul omului: ieri, azi, maine; iar cand se roaga, cand asculta Evanghelia sau o citeste, cand se impartaseste, el traieste in astazi, in timpul lui Dumnezeu. Iar timpul demonului este maine – adica amanare; “Lasa, sa incep maine, maine…” – si acestmaine este – sarmanul schilod de om – al neputintei si al caderii lui.

Astazi – aceasta inseamna a trai in timpul lui Dumnezeu. Daca fiecare, in clipa aceasta traieste inas tazi al lui Dumnezeu, atunci el va simti… Se petrece calea si intr-un chip si in altul – si suind si coborand. Simti ca acest astazi a atins inima ta. Si atunci tu te inalti si simti prezenta lui Dumnezeu in tine.

Odata cu praznicul randuielii e si praznicul zilei de astazi – Intampinarea Domnului; cand Mantuitorul, la patruzeci de zile (cum era randuiala in Vechiul Testament, si cum si azi e randuiala; trebuie totdeauna s-o pastram noi, crestinii. Vine mama cu pruncul la biserica pentru a inchina pruncul lui Dumnezeu; chiar daca nu e botezat, sau daca e botezat, el trebuie sa vina) a fost adus la templu. Si era in templu in fiecare zi, un batran – dreptul Simeon. Dupa traditia sfanta, el ar fi participat intre cei saptezeci de barbati care au tradus Biblia Vechiului Testament in limba greceasca, pentru evreii care se mutasera in largurile lumii si mai uitasera din limba parintilor si stramosilor lor.

Limba greaca din vremea aceea era un fel de limba ecumenica, raspandita cum e limba engleza astazi, bunaoara; si atunci, acei saptezeci de barbati au tradus Vechiul Testament, cu Legea lui Moisi si Profetii, in limba greceasca, pana in ziua de astazi numitaSe pt ua gi nta – adica a celor saptezeci de barbati.

Si luase parte si acest Simeon; si, cand a intalnit cuvantul de la Isaia, cap.7, vers.14: “Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu”, el a ramas uimit: Cum sa nasca Fecioara Fiu? Si s-a indoit; si a primit instiintare de la Dumnezeu prin inger: Nu vei vedea sfarsitul, mutarea ta din aceasta lume, pana ce cu ochii tai vei vedea implinindu-se, si fata lui Dumnezeu. Cum s-a rugat Psalmistul:“Arata-mi fata Ta, Doamne! Fata Ta o caut!”…Si tu vei vedea fata lui Dumnezeu. Si atunci batranul, in fiecare zi, mergea incet, pasind spre templu pentru implinirea acelui cuvant divin.

Si iata, acum, cand Hristos implineste patruzeci de zile de viata (aici printre noi), cand Mama Lui, Sfanta Fecioara si Mama, vine la templu cu Pruncul, si el, luminat, vestit de inger, intampina pe Fecioara-Mama si Pruncul. Parca El insusi, cu certitudine, El se ofera si dreptul Simeon Il ia in brate si citeste adanc in taina care se deschide celor ce cauta; si rosteste acel cuvant pe care noi neincetat il murmuram pana in ziua de astazi: “Acum slobozeste (poti sa slobozesti) pe robul Tau, Stapane! Ca vazura ochii mei mantuirea Ta pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor. Lumina spre descoperire neamurilor si slava poporului Tau celui ales (poporului Tau cel dreptcredincios)”.

Se intreba cineva: Care e cea mai mare durere sau cea mai mare bucurie? Unii au spus: Durere sau bucurie: boala sau sanatate, pierderea banilor sau castigul banilor. Doamne! Nici una din acestea nu-i nici cea mai mare nici cea mai slaba; nici marea bucurie, nici marea durere. Ci atunci macar, in amurgul zilelor tale, amurg si aurora, sa deschizi ochii spre fata lui Dumnezeu! Sa deschizi ochii Lui – cel putin atunci. Dar daca n-ai deschis in viata ta, macar o data, ca Zaheu, atunci cand el, caindu-se de tot ce a facut si trezindu-se, a auzit glasul: “Astazi s-a facut mantuire…” Daca n-ai deschis o data… O, Doamne! Pentru tine, poate macar pentru rugaciunile altora, poate macar pentru rugaciunile celor de dincolo de aceasta lume… Caci ei neincetat stau si vegheaza: parintii, mosii si stramosii nostri, impreuna cu sfintii. Nici nu stim noi ce semne primim de la dansii…

Atunci, in acea clipa, un tanar se lauda unchiului sau, dupa ce luase un examen de stat: “In sfarsit, m-am trezit si eu la viata!” Si unchiul, medic fiind, ii spune: “O data se trezeste omul.” – “Cum? Cand?” – “Cand moare.”

Dar si moartea e de doua feluri: Cand mori fizic e una; cand mori sufleteste fata de pacat, aceea este moartea la care a gandit Dumnezeu cand a ingaduit-o (dupa pacat). Ca moartea e plata pacatului. Nu e de la Dumnezeu. Atunci Dumnezeu a ingaduit-o ca sa moara raul in noi; sa moara pacatul in noi. Cum a murit in Zaheu, in clipa aceea. Si din moarte s-a trezit Zaheu – c-a murit fata de lume. Cand mori fata de lume, cand mori fata de pacat, cand mori fata de tot ceea ce trage la mormant, si in tine s-a trezit lumina divina…

Si repet ceea ce am spus la inceput: Aceasta ordine dumnezeiasca, a lui Dumnezeu, mai presus de lume si in noi (si a noastra in legatura cu El; si in legatura cu El am deschis infinitul vietii mele), nu se poate niciodata stinge; e o realitate divina. Oricine – si liber-cugetator, si necredincios – sa stie: Aceasta e ordine eterna; si atunci, Dumnezeu ma cheama, ma cauta, iar eu sa-I raspund. Ii raspund, pentru ca eu sunt zidit dupa chipul Lui. El Isi cauta chipul. El vine sa ma ridice din nou. De aceea a zis acel intelept: “Tu nu M-ai cauta daca nu M-ai fi gasit!” Dar, mai adanc decat “nu M-ai fi gasit”: “Nu M-ai cauta daca Eu n-as fi in tine”. Pecetea Mea e in tine; tu strigi la Mine si Eu te caut. Tu esti chipul chipului Meu.

Aici mai degraba Sfantul Vasile a spus cuvantul cel mai adanc; si anume: Neincetat suntem cautaori si indreptati spre Rudenia cea de sus. Rudenia noastra e Dumnezeu. Lumea aceasta e o lume a noastra, data (“stapaniti!…”); dar nimic sa nu ne robeasca. De aceea, o singura robie e ingaduita: cand spunem la cununie mirilor, care poarta coroane imparatesti: Se cununa robul lui Dumnezeu cu roaba lui Dumnezeu… Imparatii incoronati – mirii – se numesc totodatarobi; robi ai Dumnezeului celui viu.

Si Iisus spune: “Nu va mai numesc pe voi nici robi, nici slugi, pentru ca voi sunteti prietenii Mei”. Sunteti fratii Mei, sunteti fiii Mei.

Fiecare, iubitilor, in clipa aceasta sa se roage: Doamne, da-mi si mie acea clipa a lui Zaheu: “Astazi s-a facut mantuire casei acesteia”. Da-mi si mie Doamne, acea clipa a dreptului Simeon: “Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, ca vazura ochii mei mantuirea Ta!” Da-ne-o acum si noua, sa Te simtim pe Tine, sa Te cunoastem pe Tine, sa Te iubim pe Tine, sa avem parte de Tine! Caci suntem incredintati Doamne, ca fiind Tu in noi, toate se schimba. El, Zaheu, ministrul de finante, sau in orice alta randuiala, din clipa aceea altfel dezlega sarcinile si grijile lui.

Parintele Constantin Galeriu

Calendar Ortodox

 

30
Ian
11

Sfintii Trei Ierarhi

Sfintii Trei Ierarhi

Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase din nou o mare disputa legata de cei trei ierarhi pe care ii serbam astazi, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur. Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.

Cuvintele pa care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza – cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:

„Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.”

In urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru praznuirea comuna a celor Trei Ierarhi, stingandu-se astfel si disputele din capitala, lumea unindu-se in sarbatorirea impreuna a Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, a Sfantului Grigorie Teologul si a Sfantului Ioan Gura de Aur.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Calendar Ortodox

 

29
Ian
11

Învaţă să faci mezelurile acasă!

Mulţi dintre noi nu pot renunţa la mezeluri, în ciuda avertismentelor date de specialişti în legătură cu ingredientele periculoase pentru sănătate pe care le pot conţine. Putem să le înlocuim însă cu preparate sănătoase, făcute în casă. E adevărat, unele costă mai mult, dacă le prepari la tine în bucătărie, dar merită, pentru că sunt mai sigure. Iată cât te costă să prepari câteva reţete bio.

Paté la tavă- în magazin, un kg de pate costă 12 lei

Ingrediente: 1 kg ficat de porc 4,5 lei 1 kg carne de porc 13 lei 0,5 kg slănină 3 lei 300 g ceapă 1 leu Condimente (sare, piper cuişoare măcinate) 0,5 lei ulei 0,1 lei

Total 22,1 lei
Preparare: ficatul se taie în bucăţi mici, care se pun în apă fiartă 15 minute. În acest timp se taie mărunt carnea şi se pune la fiert, iar când este fragedă, se lasă să se răcească şi se amestecă împreună cu ficatul şi cu ceapa călită. Se trece totul prin maşina de tocat, de trei ori, prin sita măruntă şi se condimentează după preferinţe. Se ung două sau trei tăvi de cozonac cu puţin ulei şi se împarte compoziţia în mod egal. Se introduc în cuptorul bine încins, o oră, la foc mic. Se serveşte ca aperitiv şi se păstrează la rece.


Pastramă fragedă- în magazin pastrama de porc se vinde cu 27 de lei/kg


Ingrediente: 1 kg carne de porc 13 lei condimente amestecate (20 g sare, 3 g piper, 2 g zahăr, 5 g boia de ardei dulce, 3 g coriandru, 30 g usturoi) 1 leu

Total 14 lei
Preparare: carnea se taie în fâşii groase de trei-patru centimetri, ceva mai lungi. Bucăţile obţinute se condimentează apoi cu amestecul de mirodenii şi de silitră şi se pun într-un vas emailat. În cazul în care rămân condimente, acestea se presară deasupra cărnii. Vasul se acoperă bine şi se lasă trei-patru zile la frigider. După aceea, carnea se scoate din vas, se pune în tava de la cuptor şi se lasă 30 de minute la foc potrivit. O altă variantă ar fi să puneţi carnea la afumat două-trei zile, fără s-o mai treceţi prin cuptor. În ambele cazuri, pastrama se serveşte tăiată în felii subţiri.

Crenvuşti- în magazine costă 23 de lei/kg

Ingrediente: 400 g carne de viţel 9 lei 300 g carne de porc 4 lei 300 g slănină 2 lei condimente amestecate (25 g sare, 50 g boia de ardei dulce, 1 g piper, 1 g nucşoară, 0,5 g chimen) 1 lei maţe de oaie subţiri 7 lei

Total 23 de lei

Preparare: carnea se curăţă bine de tendoane şi de pieliţe şi se trece de două ori prin maşina de tocat cu sita deasă. Pasta de carne se amestecă apoi cu toate condimentele (făcute pudră), adăugându-se atâta apă rece cât poate absorbi. Compoziţia se pune două ore la rece, apoi se umplu cu ea intestinele bine curăţate, formându- se cârnăciori de 12-15 cm. Crenvurştii proaspeţi se servesc, după ce dau în clocot cinci minute, cu muştar sau cu hrean.

Cârnaţii proaspeţi – în magazine costă 12 lei/kg

Ingrediente: 1 kg carne de porc 13 lei 1 kg carne de vită 19 lei condimente amestecate (40 g sare, piper şi usturoi, după gust) 1 leu maţe de porc 5 lei

Total 38 de lei

Preparare: carnea de vită se trece de două ori prin maşina de tocat, iar cea de porc, o singură dată. Pentru gust, la 1 kg de carne tocată se pun 20 g de sare, 1 g de piper pisat, 2 g de usturoi zdrobit. Compoziţia se amestecă bine şi se mai adaugă 50-100 g de apă puţin încălzită. Cu această compoziţie se vor umple maţele spălate bine, având grijă să nu fie îndesate. Se formează cârnaţi de circa 20 cm şi se pun la rece. Nu pot fi ţinuţi la frigider mai mult de trei zile, însă prăjiţi şi puşi la păstrare în untură pot rezista, la rece, chiar şi câteva luni.

Aşa se făcea parizerul pe timpul lui Ceauşescu

Mult hulitele mezeluri de pe timpul comuniştilor erau, de fapt, nişte produse foarte sănătoase. Potrivit profesorului doctor Gheorghe Mencinicopschi, reţeta industrială a unui parizer era următoarea: la 100 kg de parizer se puneau 70 kg de carne, 30 kg de slănină, piper, boia şi usturoi. Cu alte cuvinte, fără aditivi alimentari. Totodată, membrana era naturală, din colon de bovine, iar termenul de garanţie era de doar 3 zile. Nicolae Oprea

 

29
Ian
11

Cum trataţi degerăturile?

Atunci când temperaturile sunt foarte scăzute, iar mâinile, picioarele, obrajii, nasul şi urechile se înroşesc puternic, pot apărea degerăturile. Specialistul în produse naturiste Liliana Simidon vă învaţă cum să vă trataţi.Dacă v-au degerat mâinile, aplicaţi pe zona afectată cartof crud sau salată verde / foto: Shutterstock

Degerăturile sunt, de fapt, leziuni ale ţesuturilor provocate de frig. La cele de gradul I, simptomele sunt durerea şi senzaţia de arsură şi de amorţeală, iar la cele de gradul al II-lea apar vezicule şi bule care conţin lichid. În cazul degerăturilor de gradul al III-lea, ţesutul din profunzime se necrozează şi se constată o paloare negricioasă, iar cele de gradul al IV-lea afectează muşchii, tendoanele şi oasele. Degerăturile de gradul I se pot trata în casă, pe când celelalte sunt doar de competenţa medicului. Iată câteva produse naturiste care vă pot ajuta în cazul degerăturilor uşoare:

Ginkgo Prim: Îmbunătăţeşte circulaţia atât la nivel cerebral, cât şi la cel al extremităţilor, fiind util în cazul mâinilor şi al picioarelor foarte reci. Administrare: o tabletă pe zi, dimineaţa. Preţ: 27 de lei. Cremă – gălbenele şi propolis – Fares: Poate fi folosită în degerăturile de gradul I, arsuri, iritaţii, răni, având efect antiinflamator, cicatrizant, antiseptic şi antimicotic. Mod de folosire: Aplicaţii de 3-4 ori/zi pe locul afectat. Preţ: 5,5 lei. Produsele prezentate le puteţi găsiţi în magazinele din str. Splaiul Independenoeei nr. 2 K şi din str. Lipscani nr. 104.

Leacuri la îndemâna oricui:
– Aplicaţii cu cartof pe zona afectată;
– Aplicaţii cu ceapă crudă;
– Aplicaţii cu morcov crud;
– Aplicaţii cu salată;
– Aplicaţii cu ţelină dată pe răzătoare;
– Aplicaţii cu suc de lămâie.

Alte produse care vă pot ajuta

Cremă bogată specifică, gălbenele – 75 ml – 50 de lei. Cremă supernutritivă folosită şi în cazul degerăturilor.
Fosfacomplex o.e. mentă – 30 ml – 107 lei. Răcoritor , decongestionant şi calmant , ideal pentru picioare degerate, obosite şi umflate.
Ulei de migdală dulce – 200 ml – 49 de lei. Ulei indicat în tratarea degerăturilor.




Blog Stats

  • 237,744 hits
Ianuarie 2011
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Adormirea Maicii Domnului Aghiasma Ajunul Bobotezei apa sfintita Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce putem face când apar necazurile în familie Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? Cine este Maica Domnului pentru mine? cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cum putem cinsti cu evlavie Sfanta Cruce? Căsătoria dar „miluiește-mă” el nu suportă să audă niciodată De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Focsani frate fraților! Hristos Icoanele in cultul ortodox Ilie Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Ingerul pazitor in Vinerea Mare Ispitele Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Joia din Saptamana Patimilor Lunea Sfantului Duh Nasterea Maicii Domnului Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Nimeni nu L-a vazut pe Hristos inviind Noi Nu te atinge de Mine omule Petru si Pavel - sarbatoarea dragostei lui Hristos Piata Unirii Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintelor Pasti Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Predica la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci Predica la Duminica Sfintei Cruci Predică la Duminica a IX-a după Rusalii - Umblarea pe mare - Potolirea furtunii Preot Tudor Marin Rugăciune către Maica Domnului Rugăciune către Maica Domnului pentru potolirea întristărilor Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului Rugăciune de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu Saptamana Alba Saptamana Luminata Sf. Ioan Botezatorul sfantul care aduce ploaia Sfantul Epitaf Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil Sfintii Petru si Pavel Să vă mărturisiţi şi să vă cununaţi la biserică Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Trecerea pe sub masa Viaţa şi pătimirea Sfîntului Sfinţitului Mucenic Ciprian şi a Sfintei Muceniţe Iustina fecioara “Maica Domnului “Miluiește-mă „Doamne Iisuse Hristoase „Părinte