Lună: februarie 2015

Tentația umbrei

Cui se datorează succesul pe care îl are „Fifty shades of Grey”, film care dă peste cap tot ce este politic corect, nemulțumind deopotrivă creștini, feministe și oameni care vor doar să trăiască normal și în limitele bunului simț? Din câte spun criticii, cartea e proastă, filmul așijderea. Și totuși, ajung să aibă un succes ce pare să fie printre cele mai mari din istorie.
(mai mult…)

Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și originea colivei

simbol-colivaIstoria bisericească arată că, la 50 de ani după moartea Sfântului Teodor Tiron, împăratul Iulian Apostatul (361-363), dorind să-i batjocorească pe creştini, a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare.
Creştinii nu cunoşteau nicidecum gîndul cel rău al păgînului împărat. Dar Domnul, Cel cu ochiul Său atotvăzător, a stricat meşteşugul cel tăinuit şi înşelător al călcătorului de lege, pentru că a trimis, (aievea sau în vis), la Arhiepiscopul Evdoxie, care era pe atunci patriarh al Constantinopolului, pe răbdătorul Său de chinuri, sfântul marele mucenic Teodor, care era din rînduiala tironilor. Acesta, venind la arhiereu, i-a zis astfel: „Degrab sculîndu-te, să aduni turma lui Hristos şi să porunceşti cu tărie ca nimeni să nu mănînce bucatele şi băuturile cele ce se vând în târg, căci toate sînt întinate cu sânge din jertfele idoleşti, după porunca păgânului împărat“. Arhiereul întrebă: „Cum s-ar putea ca cei săraci să nu cumpere bucate din târg?“ Atunci i-a grăit sfântul: „Să li se dea colivă şi se va mîngîia neajungerea lor“. (mai mult…)

Sâmbetele din Postului Mare

Sfinţii Părinţi compară adesea Postul cu călătoria de patruzeci de ani a poporului ales în pustiu. Ştim din Biblie că pentru a salva poporul Său de la deznădejde şi pentru a le descoperi, de asemenea, planul Său (de mântuire a lumii — n.tr.) Dumnezeu a săvârşit multe minuni de-a lungul acestei călătorii; prin analogie, acelaşi model de explicaţie este dat de Sfinţii Părinţi şi celor patruzeci de zile ale Postului.

(mai mult…)

Postul pentru copiii

copiii1Postul pentru copii trebuie să fie neapărat bine gândit ca acesta să nu se transforme într-un chin continuu şi fără sens, totodată fiind şi lipsit de calităţi educative. Pentru copil este mult mai important ca postul să înceapă printr-o faptă de depăşire proprie. Este necesar să i se dea posibilitatea să se abţină anume de la acele fapte, în care cel mai mult i se manifestă lăcomia, zgârcenia, lipsa ascultării şi nu doar excluderea unor produse alimentare. Copilul trebuie să înţeleagă rostul postului şi să-l ţină atât, cât este posibil pentru el, încercând prin acesta să-şi manisfeste devotamentul său faţă de Dumnezeu, şi chiar biruind unele porniri şi tendinţe negative, încercând să-şi controleze faptele sale. Iar nevoinţa sa de postire trebuie să crească treptat, după cum copilul poate face faţă acestor lucruri.

Prin postul de șapte săptămâni trupul slăbeşte, dar sufletul se întăreşte

inviereaIubiți frați întru Hristos,

Cu ajutorul bunului Dumnezeu, începem Postul Mare – un timp al bucuriilor duhovniceşti şi al speranţei pentru întreaga Biserică Ortodoxă.

Sfinții Părinți, care au rânduit toate întru bunăcuviință, au așezat și această vreme de strădanie ascetică și primenire duhovnicească de 40 de zile de dinaintea marelui praznic al Învierii Domnului.  Această rânduială ascetică ia forma înfrânării de la mâncare prin post, dar îndeosebi forma înfrânării de la rău. Sfântul imnograf întărește acest lucru, anume că adevăratul și bine plăcutul lui Dumnezeu fel de a posti înseamnă înstrăinarea de fapte rele, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de poftele cele rele, de clevetire, de prefăcătorie și de jurământul strâmb, săvârșirea dreptății, alungarea gândurilor pătimașe, mărturisirea cu râvnă, curățirea cugetului „decât care nimic nu este în lume mai puternică”, înfrânarea „de la patimi vătămătoare, de la pizmă și ură, și de la toată răutatea”. Pentru că „aproape lângă uși este Judecătorul”, Cel ce cearcă inimile și rărunchii, „Cel ce este pretutindeni și toate le plinește” (Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul) (mai mult…)