25
Iun
17

Predică la Duminica a 3-a după Rusalii – Despre grijile vieţii

Duminica a III-a după Rusalii - Despre grijile vieţii

Duminica a III-a după Rusalii - Despre grijile vieţii

Duminica a III-a după Rusalii…, reprezintă o stăruitoare chemare din partea Mântuitorului ca, mai înainte de a ne îngriji de cele ale trupului, să căutăm ceea ce-i este cel mai mult de trebuinţă sufletului: împărăţia cerurilor.

Căci Evanghelia ce se citeşte în această duminică se încheie astfel: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga vouă!” (Matei 6, 33). De altfel, în calendar observăm că în dreptul acestei duminici, într-o mică paranteză, se menţionează şi tema evangheliei: despre grijile vieţii.

Aşadar, dacă am dori să dezvoltăm tema principală, am vorbi, desigur, despre acest subiect. Nu ne propunem, însă, acest lucru acum, deoarece intenţionăm să avem în vedere mai multe elemente ale evangheliei citite, care, de fapt, gravitează în jurul aceluiaşi mesaj.

Menţionăm doar atât: „grijile vieţii” nu se referă numai la cele de trebuinţă vieţii de aici, sub aspect material, ci şi la cele viitoare, fiind invitaţi, astfel, să ne îngrijim cu deosebire de cele sufleteşti.

Mai adânc, trebuie să ne preocupe acele griji, materiale şi spirituale, care ne călăuzesc pe drumul mântuitor al cerului. Se spune adesea că „omul este ceea ce gândeşte”, sau „omul este ceea ce mănâncă” etc. Afirmaţii valabile, fiecare în felul ei. Am adăuga, însă: „Omul este rezultatul grijilor sale!”. Iar potrivit principiului că „în viaţă găseşti ceea ce cauţi”, credem că natura grijilor ne caracterizează într-o foarte mare măsură.

Ne îngrijim doar de cele materiale, suntem materialişti. Ne îngrijim de cele duhovniceşti, suntem oameni duhovniceşti. Iar felul grijilor noastre ne izvorăşte, astfel, fericire sau nefericire. Preocupaţi doar de cele trecătoare, suntem veşnic frământaţi, panicaţi, nemulţumiţi, cu un cuvânt, nefericiţi.

Ne îngrijim de cele ale sufletului, fără a neglija, desigur, cele strict necesare trupului, suntem liniştiţi, împăcaţi, mulţumiţi, cu alt cuvânt, fericiţi, încă din lumea aceasta, nu doar în cea făgăduită.

Iar acum, întorcând privirea spre textul evangheliei, minunându-ne de frumuseţea învăţăturilor, să încercăm o înţelegere mai apropiată a câtorva dintre cuvintele rostite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Luminătorul trupului va fi ochiul…”.

Prin „ochi” înţelegem aici nu numai simţul vederii, ci şi mintea, priceperea. Căci spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Ceea ce este ochiul pentru trup, aceea este mintea pentru suflet. După cum atunci când ochii sunt orbiţi, cea mai mare parte a lucrării celorlalte mădulare este pierdută, pentru că li s-a stins lumina, tot aşa şi când mintea este stricată, sufletul se umple de nenumărate rele. După cum cel ce stârpeşte izvorul a secat şi râul, tot astfel cel care strică mintea a tulburat toată osteneala sufletului în lumea aceasta…” (Omilii la Matei, XX, 3).

Pe de altă parte, cunoaştem importanţa ochilor trupeşti pentru o percepţie corectă. Ochii sunt ca nişte ferestre: prin ele noi privim lumea, dar suntem şi priviţi. Starea sufletească a omului se dezvăluie, astfel, în mare măsură prin privire… .

Bunătatea sau răutatea, lumina sau întunericul, înţelepciunea sau prostia se pot vedea, aşadar, prin intermediul ochiului.

Proorocul Avacum (aprox. 600 î. Hr.) are un cuvânt inspirat…, în legătură cu acesta „Ochii Tăi sunt prea curaţi ca să vadă răul…” (1, 13). Este vorba de ochii lui Dumnezeu, care priveşte şi ne priveşte cu atâta îngăduinţă, învăţând de aici că şi noi trebuie să privim în acest mod pe cei din jur, încercând a vedea, pe cât omeneşte posibil, numai ce este bun, având, astfel, o privire încurajatoare, tonifiantă, nu tot timpul critică, demolatoare, descurajatoare.

„Nimeni nu poate sluji la doi domni…”. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona. „Mamona” este un cuvânt care în traducere înseamnă „avuţie, tezaur”, iar în contextul acestui verset este înţeles ca „demon al banului, al avariţiei, al egoismului, al posesiunilor materiale” (†Bartolomeu Anania).

Prin cuvintele de mai sus, Mântuitorul ne îndeamnă să nu fim duplicitari, cu două feţe, să zicem una şi să facem două. Să ne declarăm, adică, fii ai lui Dumnezeu, să părem a fi interesaţi de cele sufleteşti, iar în ascuns să ne preocupe banii, funcţiile, mâncarea, hainele luxoase şi altele asemenea. În acest context, ne amintim de acea înţeleaptă zicală populară care sună aşa: „Ori vorbeşte cum ţi-e portul, ori te poartă cum ţi-e vorba”, adică „fii sincer, nu te dedubla: dacă în sufletul tău nu eşti preocupat de cele duhovniceşti, nu încerca să pari a fi; dacă eşti ahtiat după cele ale pântecelui, recunoaşte deschis! Nu poţi fii în două locuri deodată. Ori eşti cu Dumnezeu, ori cu Mamona. Hotărăşte-te, aşadar, de care parte a baricadei vrei să rămâi!”.

„Nu purtaţi grijă pentru viaţa voastră ce veţi mânca şi ce veţi bea… . Căci pe toate acestea le caută şi păgânii…”. Din capul locului trebuie să înţelegem că Mântuitorul nu îndeamnă la pasivitate, lene, nemuncă. Ne atrage atenţia să nu ne preocupăm, însă, peste măsura cuvenită de cele ale trupului, aşadar spre observarea unui echilibru firesc între grija pentru suflet şi cea pentru materie.

Sufletul trebuie să fie stăpân pe trup, nu invers. Căci în gândirea sfinţilor părinţi trupul este o bună slugă, dar un rău stăpân. Un stăpân care nu mai face voia Domnului, ci a Celui Rău.

Căci spune Avva Pimen din Pateric: „Toate cele peste măsură, sunt ale dracilor!”.

Că trebuie să ne îngrijim de trup, nu încape îndoială, de vreme ce însăşi Scriptura ne adevereşte că „trupul este templu al Duhului Sfânt” (I Cor. 6, 19). Totodată, că trebuie să muncim cu hărnicie pentru a ne asigura hrana, îmbrăcămintea etc.: „Cel ce nu lucrează acela nici să nu mănânce” (I Tes. 3, 10).

Nici bunurile materiale în sine nu trebuie condamnate, dacă sunt agonisite cinstit şi administrate creştineşte. „Nu-i condamn pe bogaţi – spune Sfântul Ioan Gură de Aur – ci pe cei robiţi de bogăţie”.

Iov a fost bogat, dar nu a fost rob lui Mamona; nu era stăpânit de Mamona, ci-l stăpânea; era stăpân, nu rob. Stăpânea toate averile lui, ca şi cum ar fi fost administratorul unor averi străine. Nu numai că nu răpea averile altora, ci chiar pe ale sale le dădea celor nevoiaşi”.

Înţelegem, aşadar, că „a nu purta de grijă ce vom mânca şi ce vom bea”, înseamnă a nu ne preocupa excesiv, peste măsură, egoist, de cele de pe pământ, ignorând aspiraţiile cereşti ale sufletului. Nu a ne lăsa în „voia soartei”, cum se spune, adică a nu munci, aşa cum din păcate înţeleg unii semeni de-ai noştri.

Iertat să ne fie că suntem nevoiţi să exemplificăm: există compatrioţi…, pe care nu-i preocupă ce vor pune mâine copiilor pe masă, ori dacă au hăinuţe să îmbrace, deviza lor fiind „astăzi să am mâncare şi băutură, că ziua de mâine o păcălesc eu cumva…”. Deviză urmată, cum se ştie, de beţivirea aproape zilnică.

Cum o „păcălesc” vedem cu ochii noştri: furturi, cerşetorie, scormonire prin gunoaie, în loc de muncă onorabilă, viaţă calculată, măsură şi echilibru.

Iubiţii noştri fraţi, Evanghelia acestei duminici are încă multe versete care ar necesita tâlcuire şi aplicare, dar ne limităm la cele spuse până aici, pentru a nu vă obosi acum peste măsură.

Reţinem, în concluzie, că pământeni fiind, purtători de trupuri, ne vom îngriji de cele materiale atât cât este necesar pentru un trai decent, sănătos, echilibrat, dar căutarea noastră prioritară se va îndrepta mereu spre cele ale sufletului, bine ştiind că sufletele noastre năzuiesc spre Dumnezeu din ceruri, Care ne aşteaptă cu dragoste părintească întru împărăţia Sa. Amin.

Pr. Vasile Gordon

Doxologia

Anunțuri

0 Responses to “Predică la Duminica a 3-a după Rusalii – Despre grijile vieţii”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Blog Stats

  • 229,910 hits

Adormirea Maicii Domnului Aghiasma Ajunul Bobotezei apa sfintita Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce putem face când apar necazurile în familie Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? Cine este Maica Domnului pentru mine? cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cum putem cinsti cu evlavie Sfanta Cruce? Căsătoria dar „miluiește-mă” el nu suportă să audă niciodată De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Focsani frate fraților! Hristos Icoanele in cultul ortodox Ilie Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Ingerul pazitor in Vinerea Mare Ispitele Izvorul Tamaduirii Joia din Saptamana Patimilor Lunea Sfantului Duh Nasterea Maicii Domnului Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Nimeni nu L-a vazut pe Hristos inviind Noi Nu te atinge de Mine omule Petru si Pavel - sarbatoarea dragostei lui Hristos Piata Unirii Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintelor Pasti Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Predica la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci Predica la Duminica Sfintei Cruci Predică la Duminica a IX-a după Rusalii - Umblarea pe mare - Potolirea furtunii Preot Tudor Marin Rugăciune către Maica Domnului Rugăciune către Maica Domnului pentru potolirea întristărilor Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului Rugăciune de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu Saptamana Alba Saptamana Luminata Sf. Ioan Botezatorul sfantul care aduce ploaia Sfantul Epitaf Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil Sfintii Petru si Pavel Să vă mărturisiţi şi să vă cununaţi la biserică Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Trecerea pe sub masa Viaţa şi pătimirea Sfîntului Sfinţitului Mucenic Ciprian şi a Sfintei Muceniţe Iustina fecioara “Maica Domnului “Miluiește-mă „Doamne Iisuse Hristoase „Părinte

%d blogeri au apreciat asta: