Zi: 12 februarie 2018

Saptamana Alba

Incepand cu 12 februarie, ortodocsii intra in „Saptamana Alba sau a branzei”. In aceasta saptamana nu se mai consuma carne, iar in zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, branza si peste. In calendarele bisericesti, pentru aceste zile apare mentiunea „harti”, un termen popular care desemneaza zilele de dezlegare a postului. Saptamana Alba aminteste de vietuirea primilor oameni in Rai, cand ei nu consumau carne. Astfel, aceasta saptamana ne cheama la reasezarea in starea paradisiaca din care am cazut.

(mai mult…)

Despre puterile terapeutice ale tătănesei

În fitoterapie, tătăneasa a fost utilizată cu bune rezultate încă din vechime, în mod special în bolile de stomac și în cele de la nivelul căilor respiratorii. Puterea sa tămăduitoare vine din proprietățile cicatrizante, antiinflamatoare și expectorante pe care le deține. Medicina naturistă recomandă o serie întreagă de preparate cu acțiuni specifice diverselor afecțiuni.

(mai mult…)

Provocarea emoțională a societății

Se vorbește astăzi destul de mult despre inteligența emoțio­nală, despre necesitatea înțelegerii și a ordonării emoțiilor în persoana umană și aceasta mai cu seamă la copii și la tineri. Și pe bună dreptate această discuție se bucură de un oarecare interes – deși ar trebui să atragă interesul general -, întrucât modul în care se desfă­șoară viața cotidiană de astăzi, adică felul în care mediul își exercită influențele asupra noastră, ne face să ne prăbușim deseori sub povara dezordinii emoțiilor care domnește nu doar în viața socială exterioară, ci și în viața personală lăuntrică. Dar, înainte de a începe orice comentariu asupra acestei teme, apare întrebarea foarte simplă: cum ar trebui abordată ordonarea emoțiilor într-o lume care ea însăși propagă dezordinea fie programat, fie din inerție? Pentru că ar trebui să recunoaștem deschis faptul că tot spectrul emoțiilor negative care ne influențează și, uneori, chiar ne determină viața cotidiană își găsește matricea în modul în care lumea modernă înțelege libertatea persoanei. Mai exact modernitatea identifică libertatea acolo unde ochiul creștin vede nu libertate, ci anarhia valorilor. O a doua problemă, strâns legată de aceasta, este aceea a stârnirii emoțiilor. Înainte de a diseca partea emoțională a sufletului și de a-i studia mecanismele cred că este capital să aflăm că emoțiile nu apar din senin, nu există nici de sine în om, ci ele sunt stârnite. Aceasta înseamnă că un element străin, venit din afară, provoacă un anumit substrat inflamabil ce se află dedesubtul zonei conști­ente a sufletului nostru și de­clanșează emoția bună sau rea, adică patima. Ce sunt aceste elemente venite din afară? De obicei ele nu sunt strategii persuasive vădite, ci lucruri simple: un gând, un cuvânt, o imagine, o idee, o undă nelămurită etc. Acestea sunt un fel special de semințe din care se va dezvolta ulterior – neapărat cu consimțământul nostru! – emoția negativă.

(mai mult…)

Prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele Domnului

„În vremea aceea, când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, către Muntele care se cheamă al Măslinilor, a trimis Iisus pe doi dintre ucenici, zicând: Mergeți în satul dinaintea voastră și, intrând în el, veți găsi un mânz legat, pe care nimeni dintre oameni n-a șezut vreodată. Și, dezlegându-l, aduceți-l. Iar dacă vă va întreba cineva: Pentru ce-l dezlegați? veți zice așa: Pentru că Domnul are trebuință de el. Și, plecând, cei trimiși au găsit precum le-a spus. Pe când aceștia dezlegau mânzul, au zis stăpânii lui către ei: De ce dezlegați mânzul? Iar ei au răspuns: Pentru că are trebuință de el Domnul. Și l-au adus la Iisus și, aruncându-și hainele lor pe mânz, L-au ajutat pe Iisus să urce pe el. Iar pe când mergea El, oamenii își așterneau hainele pe cale. Și, apropiindu-se de coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, bucurându-se, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră, zicând: «Binecuvântat este Împăratul Care vine întru numele Domnului!» Pace în cer și slavă întru cei de sus! Dar unii farisei din mulțime au zis către El: Învățătorule, ceartă-ți ucenicii! Atunci El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga. Și a sosit ziua Azimelor, în care trebuia să se jertfească Paștile. Și a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: Mergeți să ne pregătiți Paștile, ca să mâncăm. Iar ei I-au zis: Unde voiești să pregătim? Iar El le-a zis: Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra și spuneți stăpânului casei: Învățătorul îți zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paștile cu ucenicii Mei? Și acela vă va arăta un foișor mare, așternut; acolo să pregătiți. Iar ei, ducându-se, au aflat precum le spusese și au pregătit Paștile. Și când a fost ceasul, S-a așezat la masă, iar apostolii s-au așezat împreună cu El. Și a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paști, mai înainte de pătimirea Mea. Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârșit în Împărăția lui Dumnezeu. Și, luând paharul, mulțumind, a zis: Luați acesta și împărțiți-l între voi; că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viței, până ce va veni Împărăția lui Dumnezeu. Și, luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu, care se dă pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea. Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi. Dar iată, mâna celui ce Mă vinde este cu Mine la masă. Și Fiul Omului merge precum a fost orânduit, dar vai omului aceluia prin care este vândut! Iar ei au început să se întrebe unul pe altul cine dintre ei ar fi acela care avea să facă aceasta. Și s-a iscat între ei și o neînțelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare? Iar El le-a zis: Împărații păgânilor domnesc peste ei și cei care îi stăpânesc se numesc binefăcători. Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, iar căpetenia, ca acela care slujește. Căci cine este mai mare: cel care stă la masă sau cel care slujește? Oare, nu cel ce sta la masă? Iar Eu, în mijlocul vostru, sunt ca unul care slujește. Și voi sunteți aceia care ați rămas cu Mine în încercările Mele. Și Eu vă rânduiesc vouă Împărăție, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl Meu, ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și a zis Domnul: Simone, Simone, iată Satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu; iar Eu M-am rugat pentru tine să nu piară credința ta. Și tu, oarecând întorcându-te, întărește pe frații tăi. Iar el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță și la moarte. Iar Iisus i-a zis: Zic ție, Petre, nu va cânta astăzi cocoșul până ce de trei ori te vei lepăda de Mine, zicând că nu Mă cunoști. Și le-a zis: Când v-am trimis pe voi fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați avut lipsă de ceva? Iar ei au zis: De nimic. Și El le-a zis: Acum însă cel ce are pungă să o ia, tot așa și traista, iar cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere. Căci vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta:
«Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit. Iar ei au zis: Doamne, iată aici două săbii. Zis-a lor: Sunt de ajuns. Și, ieșind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor și ucenicii L-au urmat.” Luca 19, 29–40; 22, 7–39

(mai mult…)