Zi: 11 mai 2018

Armonia creaţiei, dovadă a înţelepciunii dumnezeieşti

În Antichitatea greacă au trăit mulți filozofi a căror preocupare s-a îndreptat către explicarea fenomenelor naturii și a modului în care funcționează universul. Împreună cu păreri uneori îndrăznețe și avansate pentru perioada respectivă s-au regăsit și o serie de ipoteze curioase sau de-a dreptul naive. Abia odată cu scrierile lui Platon, Aristotel și ale filozofilor stoici a început să fie creionată ideea unui univers în care fiecare făptură are rostul ei, univers care a fost creat de divinitate cu un scop precis, idee reluată și amplificată de scrierile patristice, în special de Sfântul Vasile cel Mare.

(mai mult…)

Suntem icoane ale lui Dumnezeu ?

Ni se spune de foarte multe ori, mai ales în biserică, şi o citim şi în cărţile de teologie că suntem creaţi după chipul lui Dumnezeu. Vă propun o mică substituţie. În loc de „chip” să folosim cuvântul grec, care-l desemnează pe acesta, anume termenul „icoană”. Privind la noi înşine şi spunându-ne: „Eu sunt o icoană”, ce am gândi despre noi?

(mai mult…)

Sfânta Treime a creat universul

Creaţia este lucrarea Sfintei Treimi şi este adusă la existenţă ca o unitate armonioasă de către Dumnezeu, Treime de Persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Crezul numeşte pe Tatăl „făcătorul cerului şi al pământului”, pe Fiul, „Cel prin care totul s-a făcut”, pe Duhul Sfânt, „făcător de viaţă”.

(mai mult…)

Necredința în Fiul lui Dumnezeu

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, fiindcă Eu Îmi pun sufletul, ca iarăși să-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun și putere am, iarăși, să-l iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu. Iarăși s-a făcut dezbinare între iudei pentru cuvintele acestea. Și mulți dintre ei ziceau: Are demon și nu este în toate mințile. De ce-L ascultați? Alții ziceau: Cuvintele acestea nu sunt ale unui demonizat. Cum poate un demon să deschidă ochii orbilor? Și era atunci la Ierusalim sărbătoarea Târnosirii templului și era iarnă. Iar Iisus mergea prin templu, în pridvorul lui Solomon. Atunci L-au împresurat iudeii și I-au zis: Până când ai să scoți sufletul din noi? Dacă Tu ești Hristos, spune nouă pe față. Iisus le-a răspuns: V-am spus și nu credeți. Lucrările pe care le fac în numele Tatălui Meu, acestea mărturisesc despre Mine. Dar voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele. Oile Mele ascultă de glasul Meu și Eu le cunosc pe ele; ele vin după Mine, iar Eu le dau viață veșnică.” Ioan 10, 17–28

(mai mult…)

EVANGHELIA ZILEI: 2018-05-11

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA DUPĂ PAŞTI

Evanghelia de la Ioan
(X, 17-28)

n acele zile, unii din eresul fariseilor, care trecuseră la credinţă, s-au ridicat zicând că trebuie să-i taie împrejur şi să le poruncească a păzi Legea lui Moise. Şi apostolii şi preoţii s-au adunat ca să cerceteze despre acest cuvânt. Şi făcându-se multă vorbire, s-a sculat Petru şi le-a zis: Bărbaţi fraţi, voi ştiţi că din primele zile Dumnezeu a ales între voi, ca prin gura mea neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă. Şi Dumnezeu, Cel ce cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă. Şi nimic n-a deosebit între noi şi ei, curăţind inimile lor prin credinţă. Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n-am putut să-l purtăm? Ci prin harul Domnului nostru Iisus Hristos credem că ne vom mântui în acelaşi chip ca şi aceia. Şi a tăcut toată mulţimea şi asculta pe Barnaba şi pe Pavel, care istoriseau câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între neamuri.

Apostolul Zilei: 2018-05-11

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA DUPĂ PAŞTI

Ap. Fapte

(XV, 5-12)

is-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: de aceea Mă iubeşte Tatăl, că Eu viaţa Mi-o pun, pentru ca iarăşi s’o iau. Nimeni n’o ia de la Mine, ci Eu Însumi o pun. Putere am ca s’o pun şi putere am ca iarăşi s’o iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu“. Dezbinare s’a făcut iar între Iudei din pricina acestor cuvinte. Şi mulţi dintre ei ziceau: „Are demon şi e nebun; de ce-l ascultaţi?…“. Alţii ziceau: „Cuvintele acestea nu sunt ale unui demonizat. Poate cumva un demon să deschidă ochii orbilor?…“. Şi era atunci la Ierusalim sărbătoarea înnoirii templului; şi era iarnă. Iar Iisus umbla prin templu, în pridvorul lui Solomon. Atunci Iudeii L-au împresurat şi-I ziceau: „Până când o să scoţi sufletul din noi? Dacă tu eşti Hristosul, spune-ne-o de-a dreptul!“ Iisus le-a răspuns: „Eu v’am spus, dar voi nu credeţi. Lucrurile pe care Eu le fac în numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. Dar voi nu credeţi, pentru că voi nu sunteţi din oile Mele. Oile Mele glasul Meu îl ascultă, şi Eu le cunosc şi ele Mă urmează. Şi Eu le dau viaţă veşnică şi ele’n veac nu vor pieri şi din mâna Mea nimeni nu le va răpi.