Zi: 6 iulie 2018

Vacanţa creştinului

Vara oamenii se gândesc din ce în ce mai mult la concediu şi chiar şi creştinii care frecventează biserica evadează tot mai des în weekend sau în concedii spre alte locuri, pentru a se mai linişti după un an de muncă şi stres al oraşului, cu toate corvoadele lui. Vacanţele omului care nu are legătură cu biserica sunt cunoscute, pentru că umplu, mai ales de sărbători, jurnalele de ştiri prin mulţimea felurilor de mâncare, cozile interminabile la intrarea sau ieşirea din ţară şi altele de acest fel. M-au întrebat de curând nişte enoriaşi cum ar fi mai folositor pentru ei să-şi petreacă vacanţa. Le-am spus că, indiferent de locul în care ar merge, ei nu trebuie să uite că sunt credincioşi şi că Dumnezeu îi vede. Să nu uite de rugăciune; de zilele de post, mai ales că acum sunt tot mai des întâlnite meniurile pentru vegetarieni; de sărbători, dacă au în apropiere o biserică, şi mai ales să nu uite să-i poarte în gând pe toţi ai lor. Rugăciunea aceasta pentru toţi cei pe care-i iubim ne ajută să trecem peste multe încercări şi ispite. Sunt folositoare mai ales vacanţele în ţările ortodoxe, când poţi vizita locuri sfinte şi afla alte modalităţi de slujire şi cântare decât acelea din propria parohie. La noi în ţară avem posibilitatea să participăm la slujbă aproape oriunde am merge, pentru că sunt biserici şi mănăstiri peste tot. În Grecia este cam la fel şi în Bulgaria aşijderea. Excesele care însoţesc adesea vacanţele turistului obişnuit bineînţeles că nu au ce căuta în sejurul unei persoane credincioase. Moderaţia este cuvântul care ar fi bine să-l caracterizeze pe creştin, oriunde şi oricând. Drumul spre destinaţie, mai ales dacă e cu avionul sau autocarul, poate fi un bun prilej de meditaţie, de aducere aminte de lucrurile pe care le-am făcut şi pe care am vrea să le îndreptăm.

(mai mult…)

Sensul suprem al vieții – credința în Dumnezeu

„A hotărî dacă viața merită sau nu să fie trăită înseamnă a răspunde la întrebarea fundamentală a filosofiei”, scria Albert Camus. Cu alte cuvinte, existența umană este posibilă atâta vreme cât simțim că ea are un rost. Viktor Frankl, creatorul logoterapiei, a fost deportat vreme de 3 ani în lagărele naziste, printre care Auschwitz și Dachau. Atunci a observat că lupta deți­nuților pentru supraviețuire, pentru pâinea cea de toate zilele, căpăta accente dramatice. Unii erau animați de gândul de a rămâne în viață „de dragul familiei”, care îi aștepta acasă, și căutau să își salveze prie­tenii prin orice mijloace. Cert este că foarte puțini deținuți au rezistat în lagărele naziste, iar după cum remarca Frankl, „cei mai buni dintre noi nu s-au mai întors”.

(mai mult…)

Împărăția cerurilor

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemenea este Împărăția cerurilor cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. Iarăși este asemenea Împărăția cerurilor cu un neguțător care caută mărgăritare bune; și, aflând un mărgăritar de mult preț, s-a dus, a vândut toate câte avea și l-a cumpărat. Asemenea este iarăși Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară. Așa va fi la sfârșitul veacului: Vor ieși îngerii și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți. Și îi vor arunca în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Apoi, Iisus i-a întrebat: Ați înțeles toate acestea? Iar ei I-au răspuns: Da, Doamne. Iar El le-a zis: De aceea, orice cărturar cu învățătură despre Împărăția cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa lucruri noi și lucruri vechi. Iar după ce Iisus a sfârșit aceste pilde, a plecat de acolo. Și, venind în patria Sa, îi învăța pe ei în sinagoga lor.”  Matei 13, 44-54

(mai mult…)

EVANGHELIA ZILEI: 2018-07-06

VINERI
ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Matei
(XIII, 44-54)

is-a Domnul parabola aceasta: asemănatu-s’a împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care a găsit-o un om şi a tăinuit-o; şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. Se mai aseamănă împărăţia cerurilor cu un neguţător care caută mărgăritare bune; şi aflând un mărgăritar de mare preţ, s’a dus, a vândut toate câte avea şi l-a cumpărat. Se mai aseamănă împărăţia cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti; iar când s’a umplut, l-au tras pescarii la mal şi au şezut şi au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară. Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţI şi-i vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Înţeles-aţi toate acestea?“ Zis-au Lui: „Da, Doamne!“ Iar El le-a zis: „De aceea, orice cărturar cu învăţătură despre împărăţia cerurilor este asemenea unui om gospodar care scoate din vistieria sa noi şi vechi“. Şi după ce Iisus a sfârşit aceste parabole, a plecat de acolo. Şi venind în patria Sa, îi învăţa în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: „De unde are el înţelepciunea aceasta şi puterile?