Nalba de grădină, un antiinflamator blând

Cunoscută în medicina populară pentru numeroasele sale proprietăți terapeutice, nalba de grădină se utilizează, sub formă de infuzii, decocturi sau macerate, pentru efectele sale expectorante, emoliente, pectorale, secretolitice, antitusive, diuretice, sedative, ușor laxative și antiinflamatoare. Este o plantă erbacee, perenă sau bianuală, cu rădăcina cărnoasă și puțin ramificată. Tulpinile au înălțimea până la 1 metru și se ramifică în partea superioară.

Nalba de grădină are frunze rotunde sau palmat-lobate, lung-pețiolate, păroase, neregulat-serate pe margini, iar florile sunt mari și solitare, de culoare roz-violacee. Planta crește la marginea pădurilor, drumurilor, căilor ferate, în apropierea apelor curgătoare sau bălților, în șanțuri, zăvoaie, pășuni, terenuri părăsite, umede și bogate în azot, pe ziduri vechi, de la câmpie până la altitudinea de 1.300 m. Se cultivă ca plantă medicinală.

În fitoterapie se utilizează florile și frunzele. Recoltarea se face înainte și în timpul înfloririi (iunie-octombrie). Frunzele fără pețiol se taie în faza când au diametrul peste 12 cm, iar florile se recoltează fără peduncul, pe timp însorit și uscat, la intervale de două zile, pe măsură ce se deschid bobocii. Uscarea naturală se realizează la umbră, în straturi subțiri, în poduri sau șo­proane și artificial la 25-35°C. După uscare, produsul păstrează culoarea specifică, este fără gust și are gust mucilaginos, dar pierde o parte din mucilagii.

Acțiuni specifice

Planta este benefică în afec­țiuni bronho-pulmonare, dureri în piept și gât, amigdalite, traheite, laringite, bronșite, tuse, guturai, astm, nădușeală, catar bronșic, pneumonie, tuberculoză; tulburări gastro-intestinale, enterite, colite spasmatice, consti­pație, hemoroizi, crize de colon iritabil; afecțiuni ale căilor urinare, infecții renale, nefrită, pros­tatită; inflamații buco-faringiene, abcese dentare; nervozitate; celulită; afecțiuni dermatologice: ulcerații ale pielii, răni superficiale, eczeme, furuncule.

Recomandări pentru uz intern

Sub formă de infuzie: dintr-o lingură de frunze și flori uscate la 200 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau două-trei ceaiuri căl­duțe pe zi, prin înghițituri rare, cu efecte de fluidificare a secre­țiilor pulmonare în bronșite, larin­gite, tuse, dureri de piept și nă­dușeli; infuzie din 15-20 g de frunze şi flori uscate la un litru de apă clocotită sau lapte dulce; se infuzează 10 minute acoperit, se strecoară, se îndulcește și se beau două-trei ceaiuri călduțe în cazuri de nervozitate și obezitate;

Sub formă de decoct: din ames­tec de nalbă, urzică și pătrunjel de câmp, din care se beau trei ceaiuri pe zi în caz de ascită; macerat la rece dintr-o lingură de herba uscată la 250 ml de apă rece; se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu și se lasă la macerat peste noapte. În di­mineața următoare se încălzește ușor, se strecoară, se îndulcește și se bea, treptat, în cursul unei zile, având acțiuni în tulburări gastro-intestinale, hemoragii interne sau tulburări ale căilor renale. Ceaiul se poate amesteca cu lapte dulce, pentru calmarea durerilor de rinichi;

Sub formă de sirop: amestec din 100 g de flori uscate, 100 g de zahăr și 100 ml de apă; se iau cinci-șase linguri pe zi, cu efecte în răceala bronhiilor și a rinichilor sau ca pansament al mucoaselor stomacale și intestinale;

Consumată ca atare: frunze proaspete amestecate în salate, cu acțiune favorabilă în consti­pație.

Rețete pentru uz extern

Gargară cu decoct (20-25 g plante uscate la un litru de apă), cu amestec din frunze de nalbă, flori de mușețel, capsule de mac, având efecte în amigdalite, stomatite, aftoze și abcese dentare.

Comprese cu infuzie călduță aplicată în inflamațiile mucoaselor bucale și oculare sau ținute 10-15 minute pe tenul uscat, ridat și afectat de cuperoză.

Cataplasmă din frunze opărite puse pe pânză și aplicate noaptea pe piept sau pe răni deschise, ulcerații, eczeme zemuinde, abcese, arsuri, furuncule, umflături de picioare după flebite și fracturi, având efecte emoliente, calmante și antiinflamatoare.

Băi cu decoct la rece dintr-un pumn mare de frunze de nalbă și patlagină; se lasă să macereze peste noapte într-o găleată cu cinci litri de apă rece. Dimineața se încălzește ușor și se fac băi de mâini, picioare sau generale, având efecte vindecătoare în furuncule, fracturi de oase, luxații ale articulațiilor și picioare umflate prin suprasolicitare.

Pulbere din frunze de nalbă amestecate cu frunze de salcie și aplicate pe răni, pentru a favoriza cicatrizarea. (Prof. univ. dr. Constantin Milică – Din volumul Izvoare de sănătate din flora medicinală)

Ziarul Lumina

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.